Document / Cele 3 direcții ale noii filosofii fiscale și controversele lor. Miza din spatele proiectului

Luni (5 septembrie) seară, Direcția de Legislație Fiscală din Ministerul Finanțelor a trimis în circuitul de avizare un proiect de Ordonanță de Urgență care, prin modificările fundamentale pe care le propune, a incendiat și media și clasa politică.

3 sunt marile direcții pe care măsurile propuse de proiectul de OUG la actualul Cod Fiscal ar urma să aducă câteva schimbări fundamentale de filosofie.

Le prezentăm în continuare, după axele de interes pe care fiscalitatea se propagă în societate, mai ales din perspectiva persoanelor fizice:

1-Transferarea CAS și CASS de la angajator în venitul brut al angajatului, cu creșterea corespunzătoare a venitului brut al acestuia.

2-Egalizarea CAS și a CASS la nivelul stabilit pentru salariați, și pentru profesiile liberale – PFA, PFI, drepturi de proprietate intelectuală etc.

3-Așa numita ”Amnistie fiscală” pentru averile ascunse: În fapt, crearea unui moment T zero de la care pornind, persoanele cu bani ascunși în țară sau în străinătate își pot declara acești bani pentru a fi impozitați cu 16%. Dincolo de acest moment, banii găsiți de fisc și nejustificați vor fi impozitați cu 75%.

În ce constă ”revoluția” și schimbarea de filosofie, cine sunt câștigătorii și perdanții, în cele ce urmează, punct cu punct. Indiferent de inevitabilele și necesarele controversele prezente și viitoare, această abordare merită dezbătută cu mintea rece și cu textul în față :

(Descărcați AICI Proiectul de OUG așa cum a fost propus el în circuitul de avizare)

***

1- Transferul CAS și al CASS de la angajator în brutul angajaților, cu creșterea corespunzătoare a brutului

Conform propunerilor, la articolul 64 care în actualul Cod Fiscal prevede cotele de impozitare, apar următoarele în noul proiect de lege (la articolul 33 din Proiectul de OUG): “cota pentru contribuţia individuală de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat este de 21,7%”.

În acest moment, contribuţia individuală de asigurări sociale este de 10,5% din salariul brut la angajat şi 15,8% din fondul de salarii la angajator pentru condiţii normale de lucru, în total 25,8%.

Conform propunerii, cota totală ar urma să scadă la 21,7% din salariul brut, plătită integral de către salariat, iar angajatorul nu va mai fi obligat să plătească niciun fel de contribuţie socială la condiţii normale de lucru.

Cota de contribuţii a angajatorului va fi de 4,2% din fondul de salarii doar la condiţii deosebite de muncă şi de 8,4% la condiţii speciale de muncă.

În paralel, Finanţele se asigură că veniturile nete ale angajatului nu scad – în sensul că angajatorii vor mări corespunzător salariile brute pentru contractele aflate în derulare :

Textul proiectului prevede:

”În scopul asigurării aceluiaşi venit net pentru angajat, dar şi a pastrării nivelului costului total cu salariile pentru angajator, începand cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, salariul de bază brut lunar aferente contractelor individuale de muncă, raporturilor de serviciu, actelor de detaşare sau a statutelor speciale prevăzute de lege, aflate in derulare se modifică dupa cum urmează:

(a) pentru salariile de bază brute lunare mai mici sau egale cu 5 câştiguri salariale medii brute pe economie, salariul brut lunar de bază se majorează cu 21%. Procentul de 21% reprezintă suma contribuţiilor angajatorului la fondul de asigurări sociale şi fondul de asigurări sociale de sănătate datorate de angajator până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă;

(b) pentru salariile de bază brute lunare mai mari decât 5 câştiguri salariale medii pe economie, salariul brut lunar de bază se majorează cu 2.815 lei. Suma de 2.815 lei este egală cu suma dintre contribuţiile angajatorului la fondul de asigurări sociale şi fondul de asigurări sociale de sănătate datorate de angajator până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, calculate pentru echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie, luând în calcul că salariul mediu brut pentru 2016 este de 2.681lei.

(2) Nerespectarea de catre angajator a prevederilor alin. (1) se sanctionează cu amendă egală cu dublul diferenţelor constatate în minus de către organul fiscal.”

În rezumat, fondul de salarii rămâne cam același, salariul brut al angajatului crește cu un procent care reflectă contribuțiile angajatorului către bugetele de stat, iar net-ul salariatului rămâne același.

La acest capitol discutăm despre un joc cu sumă nulă, în care singura schimbare va opera, cel puțin teoretic, pe ”fluturașul” de salariu.

Același lucru se întâmplă și la CASS (asigurările de sănătate) : Salariatul va plăti o contribuție individuală de 8,9% (față de 5,5% în prezent) – și această sumă urmând a fi reflectată în creșterea corespunzătoare a salariului brut.

2- Meseriile liberale – adevărații perdanți. Noile cote de CAS și CASS

Rațiunea pentru care CAS-ul și CASS-ul sunt individualizate prin proiectul de OUG pare să fie egalizarea contribuțiilor sociale și a celor de sănătate pe toate sursele de venit.

Astfel cotele de 21,7% la CAS și 8,9% la CASS vor fi impuse și activităților independente – PFA, PFI, drepturile de proprietate intelectuală, alte activități independente.

Legea prevede în acest moment cote de 5,5% la meseriile liberale , cu CASS începând din 01 ianuarie 2017 la unele surse specifice de venit.

Noile cote vor fi aplicate în limita maximă a 5 salarii medii.

Măsura i-ar afecta deopotrivă și pe cei care obțin venituri din aceste meserii, și companiile care au contracte cu aceste entități, cutuma în piață fiind aceea că pentru aceste servicii se negociază, de obicei, sumele nete.

Potrivit noului proiect, activitatea independentă va fi definită astfel:

”Art.7, pct.3 Activitate independentă – orice activitate desfăşurată de către o persoană fizică în scopul obţinerii de venituri, care îndeplineşte cel puţin 3 dintre următoarele criterii:

3.1. persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului şi a modului de desfăşurare a activităţii, precum şi a programului de lucru;

3.2. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai mulţi clienţi;

3.3. riscurile inerente activităţii sunt asumate de către persoana fizică ce desfăşoară activitatea;

3.4. activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfăşoară;

3.5. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terţe persoane în condiţiile legii;”

Veniturile realizate din activități independente vor fi taxate- CAS și CASS- la fel ca cele obținute de salariați.

3- Momentul T zero pentru averile ascunse

Propunerea (aflată la articolul 81 din Proiectul de OUG) care va stârni cele mai complicate controverse se referă, însă, la modalitatea de-a scoate la lumină (sau de a readuce în țară) banii ascunși în ultimele două decenii.

Controlul marilor averi s-a dovedit ineficient din cauza faptului că nu există o bază temporală de raportare.

Proiectul de OUG crează un moment zero de plecare, somează contribuabilii care ar putea avea bani ascunși să și-i declare. În cazul că aceștia se conformează, vor plăti un impozit de 16% – în asta ar urma să constea amnistia fiscală.

În cazul că nu se conformează iar fiscul va descoperi averi și sume nejustificate dincolo de acest moment zero, acestea vor fi impozitate cu 75%.

Proiectul prevede: ”Orice venituri constatate de organele fiscale, în condiţiile Codului de procedură fiscală, a căror sursă nu a fost identificată se impun cu o cotă de 75% aplicată asupra bazei impozabile ajustate. Emiterea deciziei de impunere de către organul fiscal se efectuează în conformitate cu dispozițiile Codului de procedură fiscală.”

Impozitarea sumelor ce nu pot fi justificate se va realiza astfel:

(1) În cazul în care patrimoniul net definit la art. 1171 alin. (1) lit. a) nu poate fi justificat în totalitate prin venituri impozabile, neimpozabile sau scutite, contribuabilul are obligația să declare suma pentru care nu poate justifica proveniența.

(2) Pentru suma care nu poate fi justificată de către contribuabil acesta datorează un impozit  în cotă de 16%. Obligația stabilirii și plății impozitului revine contribuabilului. Plata impozitului se efectuează odată cu depunerea declarației prevăzută la art. 1172 alin. (1) dar nu mai târziu de data de 31 martie 2017.

(3) Contribuabilii care la data de 31 decembrie 2016 dețin un patrimoniu net mai mic decât valoarea de 4.500.000 lei, pot depune declarația de patrimoniu până cel mai târziu la data de 31 martie 2017, fiindu-le aplicabile prevederile alin. (1) și (2).

(4) Pentru obligația stabilită la alin. (2) contribuabilul nu datorează dobănzi și penalități de întârziere.

(5) Ulterior datei de depunere a declarației de patrimoniu prevăzute la art. 1172, după caz,  pentru diferențele de sume nedeclarate potrivit art. 1173 alin. (2) și constatate de către organele fiscale prin aplicarea metodelor de control indirect,  cota de impozitare este de 75%.”

Textul nu reprezintă o amnistie fiscală pentru cei care dețin averi nejustificate, ci creează o bază ca statul să poată recupera din prejudicii.

Astăzi, statul a descoperit doar 6 persoane cu averi nejustificate, una singură fiind de acord să plătească impozite la stat. Restul au recunoscut că și-au dobândit averea pe căi ilegale, însă au afirmat că banii sunt realizați prin contrabandă cu petrol în anii 90- infracțiune prescrisă.

Din cauză că nu există un ”moment T0”, statul nu are astăzi argumente juridice să recupereze niciun prejudiciu. Sigur, cu excepția dosarelor penale instrumentate de DNA care aduc instanțelor dovezi ale fraudei, cum s-a întâmplat în dosarul ICA.

Amnistia marilor averi – miza care poate compromite dezbaterea

În circuitul de avizare, proiectul de OUG a răzbătut în presă, astfel că atât politicienii și și reprezentanții ministerului s-au pronunțat, miercuri, asupra oportunității sale, în funcție de momentul politic și de efectele în piață.

Atât PSD cât și PNL – prin vocile Domnilor Liviu Dragnea și Eugen Nicolaescu – au protestat vehement față de modificările propuse pentru Codul Fiscal.

Miza politică excede, însă, dezbaterea în cunoștință de cauză : în ultimele 7-8 luni, atât politicieni cât și oameni de afaceri au ținut sub observație posibilitatea creării unui moment zero pentru scoaterea la lumină a marilor averi, iar acest punct din Proiectul de OUG ar putea compromite șansele unei dezbateri oneste: foarte multe nume din elita politico-financiară ar putea intra sub incidența unei astfel de legi.

O statistică a verificării marilor averi în ultimii 3 ani arată un bilanț hilar: autoritățile au reușit, la capătul unor desfășurări de forțe care au implicat costuri substanțiale, să emită impuneri pe circa 6 milioane de euro în 3 ani. Din acestea, 4 milioane sunt deja contestate în instanțe și e posibil ca cei vizați să obțină câștig de cauză tocmai din cauza lipsei unei baze temporale de raportare.

Ministerul Finanțelor: Nu avem în vedere creșterea taxelor, vrem simplificare

Ministrul Finanțelor, Anca Dragu, a reacționat, miercuri, la controversele pe care proiectul le-a creat :

„Este vorba numai şi numai de simplificări şi procese de debirocratizare, în niciun caz nu va creşte povara fiscală, nu va creşte vreo taxă sau vreun impozit, fie că este vorba de persoane fizice, persoane fizice autorizate sau persoane juridice”, a subliniat Anca Dragu, ministrul finanțelor, la Digi24.

„Eu am cerut experţilor din minister diferite analize pe posibile măsuri de simplificare. Nu există în acest moment o decizie la nivelul ministerului şi în niciun caz nu am cerut un scenariu în care să crească povara fiscală”, a precizat ministrul finanțelor.

Întrebată dacă vor exista, totuși, măsuri fiscale în acest sens, Anca Dragu a negat. „Avem în vedere câteva măsuri de simplificare. În câteva zile vom posta pe site-ul ministerului, pentru consultare publică, proiectul pe care eu, ca ministrul al finanţelor, mi-l asum. (…) După cum spuneam, sunt tot felul de idei în minister de analize. Proiectul pe care mi-l asum eu va fi pus în consultare publică în câteva zile şi vizează strict simplificarea şi debirocratizarea, în niciun caz creșteri de taxe şi impozite, aşa cum se vehiculează de aseară în media. (…) Vom reveni în câteva zile cu proiectul de simplificare şi vom dezbate” – a declarat Aca Dragu miercuri, pentru Digi24.