miercuri

24 iulie, 2024

22 aprilie, 2020

Un nou raport al Curții de Conturi Europeme arată că statele membre din Europa Centrală și de Est au mari decalaje în ceea ce privește finalizarea rețelei de transport transeuropene TEN-T.

În ciuda finanțărilor europene disponibile pentru această regiune, Curtea a constatat că, în ultimii 5 ani, au fost finalizate în Europa Centrală și de Est doar 400 km de drumuri TEN-T noi.

Potrivit raportului, fluiditatea deplasărilor rutiere de-a lungul rețelei este îngreunată de faptul că unele tronsoane transfrontaliere sunt incomplete, precum și de proasta coordonare în ceea ce privește zonele de parcare și infrastructura pentru combustibili ecologici, iar întreținerea insuficientă de către statele membre pune în pericol starea rețelei pe termen lung.

Concluzii ale misiunilor de audit din Bulgaria, Polonia și Cehia


În ultimul său raport, Curtea Europeană de Conturi a evaluat progresele înregistrate în direcția finalizării unei rețele rutiere TEN-T centrale pe deplin funcționale.

(Descărcați AICI raportul Curții Europene de Conturi)

A fost examinată și contribuția statelor membre la întreținerea drumurilor și s-au efectuat vizite de audit în Bulgaria, în Republica Cehă, în Polonia și, din afara regiunii vizate, în Spania.

După aceste vizite de audit, Curtea a constatat că ratele de finalizare pentru cele patru țări vizitate erau de 46 % în Bulgaria, de aproximativ 75 % în Polonia, de aproximativ 78 % în Republica Cehă și de 100 % în Spania.

Dintre rutele examinate pentru acest audit, cea mai mare creștere la nivelul lungimii (de 190 %, de la 200 km la 580 km) și la nivelul economiei de timp (de 8 %) în perioada 2012-2019 a fost constatată pe ruta Tallinn-Viena (în comparație cu rutele Madrid-Varșovia, București-Paris și Burgas-Berlin).


România, la concurență cu Bulgaria

Reţeaua europeană TEN-T este formată din 9 coridoare, două dintre acestea traversând teritoriul României: Coridorul Rin-Dunăre şi Coridorul Orient.

În lipsa unor date furnizate de Curtea Europeană de Conturi, cursdeguvernare.ro a apelat la datele interne disponibile privind stadiul realizării rețelei de drumuri TEN-T.

Coridorul Rin-Dunăre prevede 1.199 km de autostradă în România, cu o ramura nordică de o lungime de 828,7 km, dintre care 607 km sunt operabili, și o ramură sudică cu o lungime de 370,3 km, niciunul finalizat.

Coridorul Orient prevede 417 km pe teritoriul României, dintre care 170 km sunt în circulaţie (Nădlac-Arad-Lugoj).

Dezinteresul manifestat de guverne succesive față de demararea marilor proiecte de infrastructură cerute de UE a generat inclusiv proteste sociale, în principal în Moldova. Presiunea socială a transformat proiectul autostrăzii care să lege Moldova de restul țării în lege.

Tot în urma unor insistente presiuni, ale mediului de afaceri de această dată, au demarat procedurile pentru autostrada Pitești-Sibiu.

(Citiți și: ”Ministerul Transporturilor anunță că a trimis la Bruxelles cererea de finanțare pentru autostrada Sibiu – Pitești”)

În perioada 1016-2019, politica guvernelor PSD a fost aceea de a refuza finanțarea europeană pentru proiecte de infrastructură. Acestea au fost ”transferate” în grija CNSP condus de Ion Ghizdeanu și transformate în proiecte de tip PPP.

În 2012, Consiliul pentru Transport al UE a extins rețeaua europeană TEN-T cu patru noi rute rutiere:

  • Timișoara-Sebeș-Turda-Tg.Mureș-Iași-Ungheni
  • Calafat-Craiova-Alexandria- București
  • Borș-Turda
  • Constanța-Tulcea- Brăila- Galați

În urma acestei decizii, lungimea totală a rețelei TEN-T s-a dublat pe modul de transport rutier.

România are în prezent o reţea de aproximativ 830 de kilometri de autostrăzi și drumuri de mare viteză. În 2019 au fost dați în folosință 43,28 km de autostradă.

Lipsă generală de apetit pentru finanțare europeană a șantierelor

Între 2007 și 2017, s-au construit aproximativ 3 100 km de autostradă cu sprijin din partea UE, deplasările devenind, grație acestor investiții, mai rapide, mai sigure și mai confortabile.

Cu toate acestea, din cei aproximativ 2 000 km noi de autostradă care erau planificați în perioada 2014-2020, până la momentul auditului (sfârșitul anului 2019) fuseseră finalizați mai puțin de 400 km.

Unul dintre motive: statele membre au rezervat pentru rețeaua centrală doar o treime din finanțarea pusă la dispoziție de UE pentru perioada 2014-2020, chiar dacă în majoritatea statelor membre din Europa Centrală și de Est – principalele beneficiare de fonduri structurale din partea UE – ratele de finalizare a rețelei erau reduse.

Curtea mai avertizează că bugetele naționale destinate întreținerii sunt în scădere constantă, în loc să crească în paralel cu extinderea infrastructurii și cu învechirea conexiunilor esențiale.

Obiectiv european: 50.000 de km până în 2030

Până în 2030, Comisia urmărește să finalizeze aproape 50 000 km de autostrăzi și drumuri expres, acoperind cele nouă coridoare ale rețelei TEN-T centrale și toate axele majore de circulație din UE.

(Citiți și: ”Oficial al Băncii Mondiale: Prima regulă a pieței unice e să ai autostradă către Germania”)

Începând din 2007, Comisia a acordat statelor membre aproximativ 78 de miliarde de euro pentru construirea de drumuri noi și pentru reabilitarea unor drumuri existente, din care aproximativ 40 de miliarde de euro au fost destinați drumurilor cuprinse în rețea.

Potrivit OCDE, media cheltuielilor efectuate de statele membre pentru întreținerea drumurilor a scăzut cu aproape jumătate între 2007 și 2017.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Ar fi interesant sa avem o imagine a cit s-a cheltuit pentru realizarea de autostrazi in mindra noastra tara, in ultimii 30 de ani.
    Cred ca ne-am cruci la aflarea pagubii facute.
    Sigur ca pentru aceste nerealizari si pagube cineva este responsabil. Acesti responsabili iresponsabili ar trebui identificati si deferiti Justitiei. Altfel nu ne facem bine in vecii vecilor.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Ar fi interesant sa avem o imagine a cit s-a cheltuit pentru realizarea de autostrazi in mindra noastra tara, in ultimii 30 de ani.
    Cred ca ne-am cruci la aflarea pagubii facute.
    Sigur ca pentru aceste nerealizari si pagube cineva este responsabil. Acesti responsabili iresponsabili ar trebui identificati si deferiti Justitiei. Altfel nu ne facem bine in vecii vecilor.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Sâmbătă seară ne-a trecut tuturor – nu numai lui Donald

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: