Regimul insolvenței companiilor este modificat consistent, mai ales în favoarea debitorilor, în proiectul de lege privind măsurile care se vor aplica pe durata stării de alertă, care urmează să înlocuiască starea de urgență.
Se impun condiții mai restrictive pentru introducerea cererilor de insolvență împotriva firmelor afectate direct de epidemia cu coronavirus, iar datoria minimă pentru care se va cere insolvența acestora crește de la 40.000 la 50.000 de lei.
Dintre celelalte prevederi mai importante propuse în proiect se remarcă:
- Se suspendă pe perioada stării de alertă termenul de 30 de zile în care debitorii trebuie să declare insolvența la Tribunal și care curgea de la momentul apariției acesteia.
- Creditorii vor fi obligați să demonstreze cu documente că au încercat să încheie cu debitorul afectat de criza COVID-19 o convenție de plată, înainte de a formula cererea de intrare în insolvență.
- Poate fi declarată și insolvența firmelor ale căror datorii la Fisc sunt mai mari de 50% din total.
- Se suspendă executarea silită pe creanțele curente ale debitorilor.
- Perioadele de negociere în procedurile de preinsolvență cresc cu până la 60 de zile, iar planurile de reorganizare se prelungesc cu până la 5 ani.
- Firmele al căror plan de reorganizare nu a fost încă aprobat pot solicita un nou plan, adaptat noilor condiții.
- Dacă debitorul se află în perioada de observație la data intrării în vigoare a prezentei legi, aceasta se prelungește cu 3 luni.
- În cazul debitorului aflat în reorganizare judiciară la data intrării în vigoare a prezentei legi, durata executării planului de reorganizare judiciară se prelungește cu 2 luni.
Toate detaliile privind regimul insolvenței pe perioada stăriide alertă pot fi conusltate la Secţiunea a 8-a a proiectului de lege (paginile 7-8 ale proiectului de lege, sau 29 – 30 ale documentului care conţine şi expunerean de motive, ataşat mai jos)
(Descărcaţi de AICI Expunerea de motive şi proiectul de lege privind măsurile de pe perioada stării de alertă)
La începutul ședinței de guvern de luni, în care a fost aprobat proiectul de lege, premierul Ludovic Orban a anunțat că va cere Parlamentului să îl dezbată în procedură de urgență.
