Document – Forma finală a măsurilor fiscal-bugetare adoptată de Guvern

Guvernul aprobă forma finală a pachetului de măsuri fiscal-bugetare, premierul Marcel Ciolacu anunțând în debutul ședinței de guvern că aceasta este forma rezultată după ”consultări cu toți partenerii sociali, sindicate, patronate, ONG-uri dar și administrațiile locale”.

”O bună parte din propunerile lor se regăsesc în acest proiect”, a spus premierul, precizând: ”Acesta este actul pe care am decis să îmi asum răspunderea în Parlament”.

Proiectul de 81 de pagini conține ”măsuri care vizează stoparea risipei bugetare, combaterea evaziunii și așezarea sistemului fiscal pe baze echitabile”.

Noua pledoarie a premierului Ciolacu

• România nu-și mai permite facilități și privilegii de 75 miliarde de lei plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an. Adunate înseamnă 15% din PIB.
• Avem un paradox aberant: cea mai mare impozitare a muncii din Europa, dar printre cele mai mici taxe și impozite din Europa pe capital.
• Ca premier sunt obligat să pun interesul României mai presus decât interesele unor grupuri nemulțumite că fac profituri nu de miliarde de euro, ci doar de sute de milioane de euro.
• Există un interes vital: acela să nu ajungem la stoparea fondurilor europene și a reformelor din PNRR. Vorbim de o miză uriașă, peste 70 miliarde de euro și de aderarea României la OECD, care ar aduce un aflux de investiții străine în țara noastră.

(Citește și: ”Aviz Negativ: Consiliul Economic și Social desființează măsurile fiscale pregătite de Guvernul Ciolacu”)

Noutățile anunțate față de versiunea anterioară, publicată săptămâna trecută de către Ministerul de Finanțe:

• Accizele sunt scoase de la calculul cifrei de afaceri, pentru care se va datora impozit de 1%
• TVA la concerte/spectacole va fi de 9%
• Bonurile de masă nu se mai plătesc în numerar, dar urmează o ordonanță de limitare a comisioanelor operatorilor
• Dispare limitarea la 2,5% din venituri pentru cheltuielile instituțiilor și autorităților publice cu evenimente de cultură, recreere și religie
• agențiile/autoritățile/instituțiile autonome care se află în coordonarea/subordonarea Parlamentului României și sunt autonome din punct de vedere funcțional și financiar datorează anual o taxă specială în procent de 80% din excedentul bugetar, dar nu mai puțin de 33% din valoarea veniturilor curente
• începând cu 1 iulie 2024, instituțiile publice aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea autorităților publice centrale/ locale își pot desfășura activitatea dacă îndeplinesc următoarele condiții cumulative:
  a) Au un număr de peste 50 de posturi aprobate conform legii și efectiv ocupate în structurile organizatorice
  b) Activitățile desfășurate de instituțiile publice nu se suprapun sau sunt similare cu alte activități desfășurate de alte instituții publice

(Descărcați AICI forma finală a proiectului de lege)

Precizări după ședința de guvern

Reglementarea salariului minim urmează să fie făcută separat, prin HG, iar salariilor minime în construcții și agricultură vor fi stabilite prin alte OUG, a anunțat, la finalul ședinței de guvern, purtătorul de cuvânt al Executivului.

Guvernul așteaptă acum amendamente la proiectul care va fi depus la Parlament pentru asumarea răspunderii. Aceste amendamente vor face obiectul analizei și, eventual, încorporate în textul proiectului într-o nouă ședințe de guvern.

(Citiți și: ”Șamanii și vracii economiei: oamenii din spatele măsurilor fiscale”)

Aviz negativ CES, dubii la Ministerul Justiției

Proiectul a primit, tot luni, aviz negativ din partea Consiliului Economic și Social, care consideră că măsurile guvernului sunt debalansate, insuficient fundamentate și riscă să producă efecte adverse în economie.

Mai mult, în pachetul de avize ce trebuie să însoțească obligatoriu un proiect de lege, Ministerul Justiției a avizat propunerea, avansând însă 5 pagii de observații și propuneri de modificare.

Între altele, ministerul condus de Alina Gorghiu spune că este necesar să fie prezentate într-o manieră cunatificabilă elementele de fapt și de drept ale situației extraordinare, care ar impune recurgerea la această cale de reglementare.

***

(Citiți și: ”Șamanii și vracii economiei: oamenii din spatele măsurilor fiscale”)

***