Document de lucru în PDL, pe regionalizare: cum ar urma să fie reorganizată administraţia locală - CursDeGuvernare.ro
vineri

26 noiembrie, 2021

Document de lucru în PDL, pe regionalizare: cum ar urma să fie reorganizată administraţia locală

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

11 iulie, 2011

(Click pe hartă pentru mărire)

Reorganizarea administrativ-teritorială va aduce, odată cu reducerea numărului de judeţe de la 42 (inclusiv municipiul Bucureşti) la 8, şi reduceri masive de posturi în consiliile judeţene, prefecturi sau servicii deconcentrate ale ministerelor.

Potrivit unui studiu vehiculat în PDL şi în mediile parlamentare,  la nivelul aparatele de specialitate ale tuturor consiliile judeţene, vor dispărea 1.350 de posturi, reprezentând mai mult de 20% salariaţii acestor structuri ale CJ-urilor la nivel naţional.

”În prezent, în aparatele de specialitate ale consiliilor judeţene există 5.750 de posturi ocupate. În urma analizei organigramelor, am constatat că jumătate dintre acestea sunt în compartimente cu activitate de suport. Pentru a asigura funcţionarea viitoarelor structuri din judeţe şi din serviciile teritoriale, este nevoie ca circa jumătate din acest personal să fie păstrat. Astfel circa 1.350 de posturi ocupate ar putea fi radiate”, se arată într-o prezentare de lucru privind posibilele forme ale regionalizării.


În plus, din instituţii aflate în subordinea CJ-urilor sunt vizaţi pentru concediere angajaţii cu funcţii de suport. De exemplu, din cei 43.000 de salariaţi ai direcţiilor judeţene de asistenţă socială şi protecţia copilului ar putea pleca 1.000 de oameni la nivelul întregii ţări, mai arată studiul existent aflat în analiza parlamentarilor PDL.

În privinţa reducerii cheltuielilor de personal, simularea estimează că în anul 2012 se vor face economii totale de minimum 20 de milioane de euro numai din reorganizarea aparatelor de specialitate şi a direcţiilor de asistenţă socială ale consiliilor judeţene.

”Această sumă este echivalentă cu cheltuielile de capital totale efectuate cumulat de judeţele Bistriţa, Maramureş, Sau Mare şi Sălaj în anul 2010”, susţine studiul democrat-liberal.

 

Atribuţiile noilor mega-judeţe


În studiul după care se lucrează la regionalizare se arată, însă, că noile mega-judeţe ar urma să preia o parte din atribuţiile actualelor ministere, un exemplu fiind regionalele de căi ferate de la Ministerul Transporturilor.

”În descentralizare, noile judeţene noile judeţe vor putea prelua noi competenţe de furnizare a serviciilor publice, care exced graniţele actualelor judeţe, de exemplu transportul regional de călători pe calea ferată, spitalele regionale sau universităţile de stat”, mai prevede studiul democrat-liberal.

De asemenea, mega-consiliile judeţene vor elabora politicile de dezvoltare regională şi le vor implementa direct, în mare parte.

Purtătorul de cuvânt al PDL, Sever Voinescu, susţinea, în urmă cu 2 săptămâni, că noile mega-judeţe îşi vor pierde din atribuţii, care s evor transfera la primării.

”În general sunt competenţele care ţin de relaţia cu cetăţeanul. Există în continuare situaţii în care, de pildă, nu ştiu, avize sau lucruri de genul ăsta, cetăţeanul apelează la consiliul judeţean. Nu, noi vrem ca toate lucrurile acestea să fie decise de primărie, nu atât pentru că e vorba de o relaţie directă mult mai apropiată între cetăţean şi primarul lui, ci şi pentru că noi credem că eficienţa actului administrativ exercitat prin primărie este superioară şi primarul este într-o măsură mult mai mare răspunzător în faţa cetăţeanului”, susţinea deputatul democrat-liberal, pe 27 iunie, după o şedinţă a Biroului Permanent Naţional al PDL.

Despre atribuţiile care ar mai rămâne mega-judeţelor, el a spus: ”Din punctul nostru de vedere, principala atribuţie pe care Consiliul Judeţean trebuie să o aibă ţine de proiectele de dezvoltare la nivel mare pentru ca noi ne dorim, după cum ştiţi în proiectul nostru, judeţe ample. Însă credem că la nivelul consiliului judetean viziunea legată de dezvoltare, de proiectele de mediu, de proiectele de infrastructură, trebuie să primeze şi trebuie practic să ocupe întreaga activitate a acestor structuri la nivel superior nivelului comunal, nivelului localităţilor”.

Studiile nu indică acest lucru, însă preluarea de către primării a unor atribuţii de la consiliile judeţene ar putea implica şi transferul de personal de la judeţ la localităţi.

Acest lucru va fi, însă, posibil numai dacă Guvernul va modifica normativele de personal impuse anul trecut primăriilor şi consiliilor judeţene.

Potrivit normativelor prezente, consiliile judeţene pot avea între 310 şi 698 de angajaţi, în funcţie de numărul de locuitori.

Primăriile pot avea de la maximum 16 salariaţi (pentru comune cu cel mult 1.500 de locuitori) şi pot ajunge la o limită de 4.391 de angajaţi – în cazul Primăriei Municipiului Bucureşti.

Prefecturile s-ar reduce, dar ar avea birouri teritoriale. Deconcentratele

Reorganizarea administrativ-teritorială pe actualele regiuni de dezvoltare va reduce numărul prefecturilor de la 42 la 8 şi va conduce la scăderea numărului de posturi cu aproximativ 200, susţine studiul vehiculat în mediile PDL.

Reducerile de posturi ar urma să conducă la economii de până la 2 milioane de euro pe an, la nivelul ţării.

”Noile prefecturi vor păstra birouri teritoriale ale căror atribuţii vor fi de asigurare a relaţiilor cu cetăţenii, verificare a legalităţii actelor administrative ale autorităţilor locale, eliberarea apostilei, relaţia cu primăriile”, menţionează prezentarea de lucru.

În privinţa serviciilor deconcentrate ale ministerelor, documentul de lucru estimează că de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, numai din Inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă se vor desfiinţa circa 1.200 de posturi, care totalizează aproximativ 10 milioane de euro pe an – cheltuieli de personal.

Încă 300 de posturi de la pompieri ar fi reduse dacă s-ar asigura dispecerate centralizate, mai susţine sursa citată.

Pe 27 iunie, înainte de BPN al PDL, ministrul de Interne, Traian Igaş, admitea că MAI ia în calcul reducerea numărului de inspectorate judeţene de poliţie de la 42 la 8, făcându-se deja simulări în acest sens.

”E posibil, am luat în calcul şi această variantă, nu este o decizie în acest sens, dar am eficientiza şi mai mult activitatea Poliţiei, pentru că toţi aceşti ofiţeri şi subofiţeri pe care astăzi îi găsim în diverse birouri, prin desfiinţarea unor birouri îi vom găsi în stradă şi în munca operativă”, a spus ministrul Igaş.

Şi ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, a anunţat atunci reducerea numărului de inspectorate teritoriale în construcţii de la 42 la 8.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Astfel, la nivelul actualelor judeţe vor rămâne totuşi birouri locale ale inspectorilor de stat în construcţii, dar vor fi daţi afară şoferi, secretare şi şefi, ceea ce va însemna reducerea a 125 de posturi din totalul de 865, până la toamnă.

”La un prim calcul este vorba de câteva zeci de milioane de euro numai din cheltuieli salariale, de cheltuieli cu funcţionarea diverselor instituţii, dar sunt convinsă că economiile sunt mult mai mari, o să vedem după ce fiecare îşi face calculele”, a susţinut Udrea.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

4 răspunsuri

  1. Dar problema fondurilor ramase la nivel local si regional vad ca nu o dezbate nimeni. Daca politicile de dezvoltare si de administrare se vor face la nivel regional ce nevoie mai este de deconcentrate?

    1. ei, ma tem ca aici e marea dilema care duce la balbaiala cu infiintarea ministerului de fonduri europene: niste oameni se gandesc (agale) probabil cum o fi mai bine: autoritatile de management sa nu fie tulburate de niciun ministru imprevizibil? trecerea gestionarii fundurilor la regiuni, adica departe de bucuresti? sau poate, pe plan local, ajung mai bine sa fie administrate de cine trebuie? pana si hamlet s-ar incurca in intrebarile astea..

  2. Nici Ministerul Justiţiei nu trebuie neglijat. Fiecare subunitate administrativă trebuie să aibă 1-3 birouri teritoriale pentru hîrţogărie. De pildă, în Hiroşima, la 2 milioane de locuitori, şi o suprafaţă de circa 1,5 ori mai mare decît a unui judeţ, sunt patru birouri teritoriale. Acolo se pot obţine vize de supralegalizare, înregistrări de companii, fuziuni, absorbţii, cereri de încetăţenire* etc. E foarte important ca nu numai atotputernicul minister de interne să fie prezent, ci şi „opusul” său. Altfel, statul va continua să fie unul poliţienesc.

    ——————–
    * Japonia, fiind un stat de drept, iar nu unul poliţienesc, nu numai persoanele juridice intră în jurisdicţia Justiţiei, ci şi cele fizice. Încetăţenirea şi descetăţenirea, înregistrarea tuturor transformărilor de stare civilă rămîn la Justiţie (chiar dacă, la unele operaţii, interfaţa este primăria). În orice caz, nu sunt încredinţate poliţailor de la interne (ca în România).

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

4 răspunsuri

  1. Dar problema fondurilor ramase la nivel local si regional vad ca nu o dezbate nimeni. Daca politicile de dezvoltare si de administrare se vor face la nivel regional ce nevoie mai este de deconcentrate?

    1. ei, ma tem ca aici e marea dilema care duce la balbaiala cu infiintarea ministerului de fonduri europene: niste oameni se gandesc (agale) probabil cum o fi mai bine: autoritatile de management sa nu fie tulburate de niciun ministru imprevizibil? trecerea gestionarii fundurilor la regiuni, adica departe de bucuresti? sau poate, pe plan local, ajung mai bine sa fie administrate de cine trebuie? pana si hamlet s-ar incurca in intrebarile astea..

  2. Nici Ministerul Justiţiei nu trebuie neglijat. Fiecare subunitate administrativă trebuie să aibă 1-3 birouri teritoriale pentru hîrţogărie. De pildă, în Hiroşima, la 2 milioane de locuitori, şi o suprafaţă de circa 1,5 ori mai mare decît a unui judeţ, sunt patru birouri teritoriale. Acolo se pot obţine vize de supralegalizare, înregistrări de companii, fuziuni, absorbţii, cereri de încetăţenire* etc. E foarte important ca nu numai atotputernicul minister de interne să fie prezent, ci şi „opusul” său. Altfel, statul va continua să fie unul poliţienesc.

    ——————–
    * Japonia, fiind un stat de drept, iar nu unul poliţienesc, nu numai persoanele juridice intră în jurisdicţia Justiţiei, ci şi cele fizice. Încetăţenirea şi descetăţenirea, înregistrarea tuturor transformărilor de stare civilă rămîn la Justiţie (chiar dacă, la unele operaţii, interfaţa este primăria). În orice caz, nu sunt încredinţate poliţailor de la interne (ca în România).

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

A apărut nr. 88 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare: Din cele 192 de pagini, 22 sunt alocate unei serii de analize care focalizează pe marea problemă...

rrr