Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) nu poate stabili care sunt „operatorii cu risc ridicat” pe care trebuie să îi controleze și, ca urmare, „nu poate determina eficacitatea controalelor efectuate”, potrivit unui raport al Curții de Conturi.
Pe de altă parte, raportul Curții de Conturi evocă „existența unor presiuni cu care se confruntă în unele cazuri personalul ANPC în derularea activității de control și supraveghere a pieței în domeniul financiar”, după ce remarcă „trendul descrescător”al numărului reclamațiilor depuse de către consumatorii de servicii financiare (de la 3.801 în anul 2016, la 1.008 în anul 2019).
SWOT la Protecția Consumatorilor
Raportul Curții de Conturi sesizează faptul că, „întrucât la nivelul ANPC nu s-a utilizat o bază de date în funcție de care să fie definite criterii de selecție a operatorilor cu risc ridicat, care să facă obiectul controalelor, ANPC nu poate determina eficacitatea controalelor efectuate”.
„Altfel spus, procedurile existente la nivelul entității creează premisele pentru „a face lucrurile cum trebuie”, dar nu și „de a face ceea ce trebuie” – conchide documentul citat.
Cele mai multe acțiuni de control ale ANPC au fost efectuate la vânzători și la prestatorii de servicii, iar cele mai puține s-au desfășurat la importatori și producători, „în condițiile în care importurile României de bunuri și servicii, raportate la PIB, au reprezentat în anul 2018 cca 44,59%”, spune Curtea de Conturi.
Ponderea controalelor la vânzători a fost de aproximativ 65% și 28%, în vreme ce controalele la importatori și producători au fost de 0,76%, respectiv 1,20 % din totalul operatorilor economici.
De asemeni, „s-a consemnat faptul că nu au fost aprobate programe naționale de supraveghere a pieței și nu a existat colaborare între autoritățile de supraveghere a pieței la nivel național”.
Totodată, ANPC nu a făcut controale pentru urmărirea produselor alimentare provenite din OMG (Organisme modificate genetic) sau conţinând OMG, „fondurile alocate ANPC fiind insuficiente pentru efectuarea acestor analize”.
Capitolul „puncte forte” din analiza SWOT aplicată de Curtea de Consturi la ANPC spune că aceasta are capacităţile de autosesizare necesare, poate derula acţiuni operative în examinarea petiţiilor, are protocoale încheiate cu alte autorități publice, a avut o reacție rapidă în cazul sesizărilor birourilor vamale și o „reacție promptă în contextul crizei COVID 19”.
„Amenințări și plângeri penale”
Raportul Curții de Conturi preia sesizările „personalului de specialitate din cadrul ANPC”, potrivit cărora „au existat cazuri în care comisarii din cadrul serviciului de produse și servicii financiare au fost supuși unor presiuni (amenințări și plângeri penale) atât din partea petiționarilor cât și din partea operatorilor financiar-bancari verificați. Totodată, au existat situații de obstrucționare a verificărilor ori atitudini arogante și opozabile din partea operatorilor verificați la adresa comisarilor ANPC”, spune raportul citat.
Totodată, dintre lacunele legislației a fost remarcată cea potrivit căreia Legea nr. 193/ 06.11.2000 nu prevede restituirea de către operatorii financiar-bancari a sumelor percepute ca urmare a introducerii în contractele de credit a unor clauze abuzive.
„Această lacună legislativă a creat premisele respingerii în instanță a solicitărilor ANPC de a restitui consumatorilor sumele percepute ca urmare a unor clauze abuzive introduse în contracte”, mai spune raportul citat.
(Descărcați AICI Raporul Curții de Conturi privind activitatea ANPC)
Curtea de Conturi a analizat, până în 22 mai 2020, activitatea ANPC dintre anii 2015 – 2018, chiar dacă a semnalat și date ulterioare acestei perioade.
