DOCUMENT / Consiliul Fiscal – ”Nu” pe toată linia noilor Coduri fiscale. Viziunea guvernului și argumentele Consiliului

Consiliul fiscal a avizat negativ propunerea legislativă de revizuire a Codului fiscal, ”având în vedere probabilitatea extrem de ridicată ca implementarea prevederilor proiectului să conducă la deviații de proporții de la țintele bugetare pe termen mediu” – după cum se explică în poziția oficială.

În Opinia dată publicității luni, Consiliul fiscal consideră că inițiativa Guvernului de a rescrie Codul Fiscal ”este justificată și binevenită date fiind modificările foarte numeroase pe care acest document le-a suferit de-a lungul anilor”, însă consideră drept ”nesustenabile reducerile ample la nivelul taxelor și impozitelor pe care aceasta le prevede”.

Argumentația Consiliului fiscal

Potrivit estimărilor Consiliului fiscal, proiectul de modificare a Codului fiscal în forma sa actuală implică ”un risc extrem de deteriorare permanentă și de proporții” a poziției finanțelor publice ale României. Estimările Consiliului indică deficite efective superioare nivelului de referință de 3% din PIB pentru deficitul efectiv în intervalul 2016-2019, iar evoluțiile estimate la nivelul soldului bugetar structural sugerează, potrivit opiniei emise, ”reversarea progreselor realizate până în prezent în ceea ce privește consolidarea fiscală, la finele anului 2019 deficitul structural revenind la un nivel apropiat cu cel consemnat în anul 2010”.

Asemenea evoluții, afirmă Consiliul fiscal, ”sunt în flagrantă contradicție cu principiile și regulile fiscale instituite de Legea Responsabilității Fiscal-Bugetare, precum și cu tratatele de guvernanță fiscală la nivel european al căror semnatar România este”.

În plus, Consiliul afirmă că ”este imposibil de conciliat” evoluția proiectată a poziției finanțelor publice cu obiectivul anunțat de către guvern de adoptare a euro în anul 2019, în condițiile în care estimările Consiliului fiscal indică existența unui deficit excesiv pentru anii următori în situația aplicării noului Cod Fiscal.

Viziunea guvernului: Modificările de taxe și impozite și impactul calculat de guvern

Proiectul noului Cod Fiscal introduce modificări majore în ceea ce privește cotele de impunere și bazele de impozitare aferente principalelor categorii de impozite și taxe. Pe scurt, lista modificărilor cu impact bugetar semnificativ cuprinde:

TVA.

• Reducerea cotei standard cu 4 pp. în 2016 (până la 20%) și cu încă 2 pp. din 2018 (până la 18%);
• Extinderea cotei reduse de TVA pentru produsele din carne (inclusiv animale vii și păsări vii), pește, legume, fructe, lapte, ouă și pentru evenimentele sportive;

Accize.

• Diminuarea nivelului accizelor la principalele produse energetice (benzină, motorină);
• Reducerea nivelului accizării pentru alcool și băuturi alcoolice;
• Eliminarea din sfera de aplicare a accizelor a țițeiului din producție internă și a produselor incluse în prezent în categoria „alte produse accizabile” printre care se numără cafeaua, bijuteriile, confecțiile din blănuri, autoturisme etc.;

Impozitul pe venit și salarii.

• Diminuarea cotei de impozitare de la 16% la 14% începând cu anul 2019;
• Eliminarea deductibilității contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate începând cu anul 2016;
• În cazul veniturilor din salarii, majorarea deducerilor personale pentru funcția de bază la niveluri cuprinse, în funcție de numărul de persoane aflate în întreținere, între 300 și 800 de lei (comparativ cu niveluri curente aflate între 250 și 650 de lei), concomitent cu majorarea pragului de venit dincolo de care aceste reduceri devin degresive de la 1000 la 1500 de lei;
• În cazul veniturilor din pensii, majorarea anuală începând cu 2016 a pragului de venit neimpozabil cu câte 50 de lei, până la atingerea valorii de 1200 de lei (în prezent nivelul acestui prag este de 1000 de lei);
• Modificarea parametrilor deducerii speciale pentru creditele rescadențate prin eliminarea limitelor de venit pentru eligibilitate, eliminarea prevederii la intervalul de timp în care trebuia să survină restructurarea, precum și creșterea plafonului pentru deducerea acordată de la 900 la 1500 de lei;
• Eliminarea impozitului pe dividende începând cu anul 2016;

Impozitul pe profit și pe veniturile microîntreprinderilor.

• Diminuarea cotei de impozitare de la 16% la 14% începând cu anul 2019;
• Modificarea valorii de referință pentru cifra de afaceri în anul precedent utilizate pentru încadrarea în categoria „microîntreprinderi” la 75.000 EUR în 2017, 85.000 EUR în 2018 și 100.000 EUR în 2019, comparativ cu un nivel curent de 65.000 EUR;
• Diferențierea în funcție de numărul de angajați a cotei de impunere aplicate cifrei de afaceri a microîntreprinderilor (în prezent 3%), astfel încât aceasta devine 1% pentru firmele cu cel puțin 2 angajați, 3% pentru firmele cu 1 angajat și 3%+1530 EUR trimestrial pentru cele cu nici un salariat, concomitent cu aplicabilitatea unui impozit pe cifra de afaceri de 1% pentru microîntreprinderile nou-înființate în primii doi ani de funcționare indiferent de numărul de angajați;

Contribuții sociale.

• Reducerea cotelor de contribuții sociale cu 3 pp. în cazul celor datorate de angajat (până la 7,5%) și cu 2,3 pp. a celor datorate de angajator (până la 13,5%) începând cu anul 2018;
• Extinderea aplicabilității plafonului maxim de 5 salarii medii brute aplicabil în prezent contribuțiilor sociale datorate de angajat și pentru contribuțiile de asigurări sociale de sănătate datorate de acesta;
• Extinderea obligației de plată a CAS și CASS pentru toate persoanele care realizează venituri;

Alte impozite.

• Eliminarea impozitului pe construcții speciale (în prezent de 1% din valoarea contabilă brută din anul anterior a acestora) începând cu anul 2016;
• Eliminarea prevederii conform căreia impozitarea proprietăților era diferențiată în funcție de natura juridică a posesorului (persoană fizică sau juridică) și introducerea diferențierii în funcție de destinația proprietății (rezidențială sau non-rezidențială). Cotele de impozitare pentru clădiri nou introduse se pot situa între 0,08% și 0,2% pentru construcțiile rezidențiale (comparativ cu un nivel curent de 0,1% pentru persoanele fizice) și între 0,2% și 1,3% pentru cele nerezidențiale (comparativ cu un interval curent de 0,25-1,5% aplicabil persoanelor juridice).

Nota de fundamentare aferentă proiectului de modificare a Codului Fiscal evaluează efectele nete de runda întâi ale măsurilor propuse ca fiind:

• -16,4 mld. lei în 2016
• -16,8 mld. lei în 2017
• -28,7 mld. lei în 2018
• -37 mld. lei în 2019

Documentul prezintă ca surse de compensare a impactului reducerilor de taxe și impozite operate asupra veniturilor bugetare efectele de runda a doua (provenind din creșterea economică adițională rezultată), precum și încasările suplimentare preconizate ca urmare a implementării de către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a măsurilor structurale de eficientizare a sistemului de colectare a veniturilor bugetare și de creștere a gradului de conformare voluntară, atât la declarare cât și la plată

Efectele de runda a doua (provenite din creșterea economică suplimentară) sunt evaluate de către guvern la:

• 7 mld. lei în perioada 2016-2017
• 10,6 mld. lei în 2018
• 18 mld. lei în 2019

Documentul cuantifică încasările suplimentare de venituri din îmbunătățirea activității ANAF la circa 14 mld. lei în anul 2016 și, respectiv, la aproximativ 18 mld. lei anual în perioada 2017-2019.

ANAF nu a trimis Consiliului fiscal datele solicitate

Consiliul fiscal precizează că o estimare proprie a pierderii de venituri aferente extinderii categoriilor de bunuri și servicii ce cad sub incidența cotei reduse de TVA nu a putut fi realizată, în condițiile în care, până la data redactării acestei opinii, ANAF nu a furnizat Consiliului fiscal datele necesare, solicitate în baza art. 41 alin. 1 și 2 al LRFB prin adresa nr. 49/11.03.2015.

În urma calculelor proprii, Consiliul fiscal consideră excesive estimările guvernamentale cu privire la cuantumul veniturilor generate de creșterea economică suplimentară determinată de măsurile de relaxare fiscală. Acestea implică un grad de recuperare de aproape 50% a pierderilor de venituri din efecte de runda întâi, atât la nivelul anului 2016, cât și la finele anului 2019.

”Este imposibil de reconciliat un asemenea nivel al veniturilor suplimentare cu niveluri rezonabile și plauzibile ale multiplicatorului fiscal și ale elasticităților principalelor categorii de venituri la modificarea PIB”, se arată în opinia Consiliului.

Argumentele Consiliului: Deficitele efective în urma aplicării noului Cod fiscal

Din calculele Consiliului fiscal, deficitele efective care ar prevala în urma adoptării proiectului noului Cod Fiscal ar fi:

• 3,1% din PIB în 2016
• 2,7% din PIB în 2017
• 3,5% din PIB în 2018
• 3,7% din PIB în 2019

Nivelul corespunzător al deficitului structural este estimat a fi de 3,2%, 3,3%, 4,7% și 5,5% din PIB potențial în 2016, 2017, 2018 și, respectiv, 2019.

Acesta echivalează cu o deviație de proporții și în continuă creștere de la obiectivul pe termen mediu (MTO) – la finele intervalului nivelul deficitului structural revine în imediata apropiere a celui consemnat la finele anului 2010 (de 5,8% din PIB potențial potrivit estimărilor Comisiei Europene)

De asemenea, calculele Consiliului fiscal indică situarea peste limita de 3% statuată de Pactul de Creștere și Stabilitate pe aproape întreg intervalul considerat (excepția constituind-o anul 2017), ceea ce ar implica reintrarea României în procedură de deficit excesiv.

Capacitatea statului de a reducere evaziunea fiscală pusă sub semnul întrebării

Nota de fundamentare a proiectului de revizuire a Codului Fiscal indică drept una dintre sursele de acoperire a impactului negativ asupra veniturilor bugetare îmbunătățirea activității de colectare a taxelor și impozitelor de către ANAF, evaluate la circa 14 mld. în anul 2016 și, respectiv, la aproximativ 18 mld. lei anual în perioada 2017-2019 (la nivelul a circa 2% din PIB).

”Este evident că o cuantificare ex ante a eventualelor venituri suplimentare generate de reforma instituțională a ANAF este imposibilă – nu există un istoric de performanță care să poată fundamenta asemenea calcule, și în nici un caz interpretarea oricât de binevoitoare a datelor existente nu ar putea genera cifre comparabile cu cele din Nota de fundamentare. Fără îndoială că există potențialul obținerii de venituri suplimentare dintr-o mai bună colectare – de altfel, Consiliul fiscal se numără printre instituțiile care au publicat estimări cu privire la dimensiunea evaziunii fiscale (vezi rapoartele sale anuale), însă existența acestui potențial nu înseamnă nicidecum că este rezonabilă ori prudentă presupunerea ex ante a materializării acestuia, mai ales într-un cuantum atât de însemnat.”, afirmă Consiliul fiscal.

(Descărcați AICI documentul integral – Opinia Consiliului fiscal privind rescrierea Codurilor fiscale)