Scrisoarea către primii 4 demnitari ai României: Comisia amenință cu declanșarea „opțiunii nucleare” din cauza modificărilor la codurile penale - CursDeGuvernare.ro
miercuri

20 octombrie, 2021

Scrisoarea către primii 4 demnitari ai României: Comisia amenință cu declanșarea „opțiunii nucleare” din cauza modificărilor la codurile penale

13 mai, 2019

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a transmis înalților oficiali români o scrisoare în care avertizează că Articolul 7 din Tratatul UE va fi declanșat în cazul României dacă modificările aduse Codurilor Penale vor intră în vigoare.

Scrisoarea este datată 10 mai și a fost adresată președintelui Klaus Iohannis, premierului Viorica Dăncilă, președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, și președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea.

Frans Timmermans este Comisar european pentru o mai bună legiferare, relații interinstituționale, statul de drept și Carta drepturilor fundamentale.


Articolul 7, supranumit și „soluţia nucleară”, activat deja în cazul Poloniei şi Ungariei, este o măsură care poate aduce suspendarea dreptului de vot al ţărilor vizate.

(Descărcați AICI scrisoarea lui Frans Timmermans)

În scrisoarea transmisă de Frans Timmermans se afirmă:

În ultimele luni, Comisia Europeană a fost nevoită să tot revină asupra evoluției statului de drept în România. Comisia a subliniat de fiecare dată că se fac pași înapoi în progresele înregistrate în ultimii ani. Problemele pe care le-am identificat, dar și recomandările date pentru a le rezolva nu au fost luate în considerare.

De asemenea, nici recomandările făcute de Comisia de la Veneția sau GRECO nu au fost abordate. Din păcate, ultimele evoluțîi din România depășesc problemele existente privind statul de drept. În raportul MCV din noiembrie 2018, Comisia a stabilit o cale clară de urmat – oprirea acestui trend și revenirea României pe calea cea bună (…) însă aceasta a fost ignorată.


În ce privește independența judiciară, raportul MCV din noiembrie 2018 a identificat probleme serioase. Apoi, ordonanțele de urgență ale Guvernului au amplificat aceste îngrijorări (…) cu efecte majore asupra independenței magistraților.

În ceea ce privește lupta eficientă împotriva criminalitățîi, există o tendința clară de a contesta autoritățile, în special Înalta Carte de Casație și Justiției (ICCJ) și Direcția Națională Anticorupție (DNA), care sunt esențiale pentru lupta împotriva corupției.

Această tendința indică o lipsa de cooperare între instituțiile statului, afectând eficientă și independența sistemului judiciar. Această lipsa de cooperare a fost, de asemenea, prezența în proceduri controversate de numire, care au afectat încrederea în sistem. Amendamentele adoptate de Parlamentul României, pe 24 aprilie 2019, la Codurile Penale, reprezintă, de asemenea, motive de îngrijorare.

În ocazii anterioare, am făcut cunoscute aceste îngrijorări ale Comisiei, însă în ciuda eforturilor, majoritatea au fost ignorate în amendamentele adoptate, precum:

  • reducerea termenelor de prescripție a pedepselor: acest amendament poate duce, în multe cazuri, la atingerea perioadei de prescripție înainte chiar de judecată, ceea ce înseamnă că multe infracțiuni pot rămâne nepedepsite
  • reducerea pedepsei pentru anumite infracțiuni comise din funcție publică, precum abuzul în serviciu
  • schimbarea regulilor pentru infracțiunile care implică mită

Aceste prevederi riscă să creeze o situație de impunitate de facto pentru infracțiuni, inclusiv cele de corupție, întrucât, așa cum subliniază Comisia de la Veneția, România, la fel că orice alt stat, se află sub obligația de a asigura un sistem penal eficient în lupta împotriva infracțiunilor grave.

Dacă îmbunătățirile necesare nu sunt făcute rapid sau dacă alți pași negativi sunt făcuți, precum promulgarea ultimelor modificări la Codurile Penale, Comisia va declanșa Rule of law Framework, fără întârziere. Acest proces – care precede dialogul necesar pentru a corectă îngrijorările și a evita activarea Articolului 7 din Tratatul UE – va înlocui MCV.

Criteriile și recomandările relevante din MCV vor fi examinate în cadrul Rule of law Framework. România, desigur, rămâne obligată să respecte angajamentele asumate în momentul aderării, iar criteriile de referință ale MCV rămân deschise până când acestea sunt îndeplinite pe deplin și în mod satisfăcător.

Obiectivul Comisiei rămâne să ajute autoritățile române să găsească soluții la problemele privind statul de drept care au apărut, dar și să reia progresul în cadrul MCV, așa cum România s-a angajat să o facă.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Această este, în primul rând, în interesul românilor, dar și în interesul Uniunii, ca întreg. Că de obicei, Comisia este pregătită să participe la un dialog constructiv cu autoritățile române și să colaboreze o Românie mai puternică în Uniunea Europeană.

Modificările la Codurile Penale au fost adoptate de Parlament pe 24 aprilie și au ajuns la promulgare pe data de 2 mai. Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe data de 10 mai că a atacat la CCR modificările operate în Parlament.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr