Costurile medii de împrumut pe termen lung ale statului român au crescut cu 0,6 puncte procentuale în martie față de luna anterioară, în contextul tensiunilor generate de războiului din Ucraina, ajungând la un nivel de 6,2%, cel mai ridicat din UE.
Dobânda titlurilor de stat cu o maturitate de zece ani este considerată reprezentativă pentru evoluția costurilor de împrumut ale unui stat.
Media europeană a fost de 1,4%, iar media dobânzilor pentru bondurile germane, considerate de referință la nivel european, a fost de 0,28%.
Ungaria s-a clasat pe locul al doilea în topul celor mai mari costuri cu dobânzile, acestea urcând la 5,92% în martie, după o creștere de peste un punct procentual într-o singură lună.
Nivelul dobânzilor este important deoarece plata acestora este prinsă în buget și are un impact asupra deficitului bugetar ce trebuie finanțat anual prin contractarea de noi împrumuturi.
În 2021, Guvernul a plătit aproape 18 miliarde de lei (3,6 miliarde de euro) pe dobânzi, în creștere cu 23,9% față de anul anul anterior.
Pentru 2022, guvernul anticipează că dobânzile aferente datoriei publice se vor ridica la 19,9 miliarde de lei însă aceste estimări vor fi certitudine depășite având în vedere că doar în primele două luni ale anului, Guvernul a plătit dobânzi de peste 4,5 miliarde de lei, în creștere cu 72,5% față de aceeași perioadă din 2021.
Datoria publică a României a depășit, pe metodologie UE, pragul de 50% din PIB atât în ianuarie cât și în februarie 2022. În ianuarie, datoria publică a României a atins nivelul de 50,2% din PIB (591,5 miliarde de lei), iar în februarie 50,6% din PIB (595,9 miliarde de lei), reiese din documentele oficiale.
Statul trebuie să împrumute în acest an suma de 145,4 miliarde de lei pentru a finanța deficitul bugetar și pentru a refinanța împrumuturile care ajung la scadență. Necesarul de finanțare din 2022 este cu 7,7% mai mare decât de cel de anul trecut.
***
Urmărește-ne pe Google News
