Analiză

T2 din 2019 – Venitul mediu lunar s-a dublat din 2014 încoace

Datele publicate de INS pentru trimestrul II 2019 arată că veniturile românilor au depășit nivelul de 1.800 lei lunar pe persoană. Ele au fost de… Mai mult

07.10.2019

La obiect

Deficit bugetar la opt luni – salariile bugetarilor au dat peste 40% din creșterea cheltuielilor

Execuția bugetară pe primele opt luni din anul 2019 s-a soldat cu un deficit de circa 21,9 miliarde de lei sau 2,13% din PIB-ul estimat… Mai mult

07.10.2019

Chestiunea

Gospodăriile de pensionari, majoritare în România: Statistica tristă care pune politicile pe termen scurt în contradicție cu cele pe termen lung

Cele mai multe dintre cele aproape 7,5 milioane de gospodării din România sunt de pensionari, după statutul ocupațional al capului gospodăriei, potrivit datelor publicate de… Mai mult

06.10.2019

La obiect

Bugetul de Apărare la 8 luni: 1% din PIB, din care 02% din PIB sunt pentru înzestrare

Intrat în ultimul trimestru al anului 2019, Guvernul României ar trebui să depună eforturi deosebite pentru a respecta angajamentul de 2% cheltuieli anuale pentru Apărare… Mai mult

03.10.2019

Cronicile

Dobânzile: Ce și cu ce preț va decide BNR în ședința de politică monetară?

de Adrian N Ionescu 2.10.2017

Febra legată de creşterea accelerată a dobânzilor interbancare din ultima perioadă nu reclamă vreo decizie dramatică din partea Băncii Naţionale (BNR), potrivit analiștilor consultați de cursdeguvernare.ro.

Marți are loc ședința periodică de politică monetară a Consiliului de administrație al BNR, pe fondul creşterii dobânzilor, a inflaţiei dar şi a cererii guvernamentale de bani.

Presiunea pare să vină, însă, din altă parte – așa cum o arată declarațiile politice publice ale premierului Tudose și ale președintelui PSD Liviu Dragnea.

Responsabilitatea privind problemele create în piață de ultimele decizii guvernamentale, privind absorbția de lichidități, ar putea fi transferată de către politicienii arcului guvernamental către banca Centrală – după cum au lăsat cei doi lideri politici să se înțeleagă.

Astfel că BNR are de decis cum va lupta atât împotriva efectelor inflației, produse de decizia politică, cât și împotriva efectelor pe care importurile masive le au asupra cursului de schimb. Va avea un rol și configurația politică a Consiliului de Administrație al BNR.

Cifrele complicate de la care pleacă BNR

Presiunile inflaţioniste au determinat BNR să revizuiască în creştere prognoza privind inflaţia, de la 1,6% la 1,9% pentru finalul acestui an și de la 3,1% la 3,2% pentru finalul anului 2018.

Rata medie interbancară ROBOR la 3 luni, cea mai sensibilă pentru plata creditelor a crescut cu 54% în ultima săptămână, până la 1,71% /an luni, și cu 90% în acest an.

În ciuda acestor creşteri, dobânda evoluează „normal, între cea la facilitatea la depozite a BNR şi rata lobard, de finanţare de urgenţă a băncilor”, iar dobânda de politică monetară de 1,75% pe an se află între acestea, spun analiştii.

Politica monetară se face, însă, şi în coordonare cu cea valutară, aşa cum vom prezenta mai jos.

Și cererea de bani a Guvernului a crescut, ca și îndatorarea, pentru acoperirea cheltuielilor în creştere, mai ales cu salariile.

(Citiți și: Cererea mare și inflația impun creșterea dobânzilor. Efectele asupra economiei)

Datoria administraţiei publice centrale pe termen scurt a crescut cu aproape 1,7 miliarde de lei, în iulie faţă de martie 2017, până dincolo de 18 miliarde de lei în iulie. Este mai mare decât cea de la sfârşitul anului trecut.

Totodată, serviciul datoriei publice guvernamentale creşte până la 20,2 miliarde de lei în trimestrul 3, faţă de trimestrul anterior, potrivit datelor Ministerului Finanţelor.

Ce (nu) se poate face

Dintre opţiunile pe care le are la dispoziţie BNR, în funcţie de criteriile sale de stabilitate financiară, două decizii nu ar face decât să inflameze piaţa:

  • una este oricum o măsură radicală, care nu este dorită dar nu neapărat  aşteptată pe termen scurt de mediul financiar: creşterea dobânzii de politică monetară, până la 2%, sub presiunea creşterii inflaţioniste. Nici în circumstanţe neinflamate nu s-ar aştepta nimeni la această măsură.
  • a doua – creşterea dobânzii la facilitatea de depozite pentru bănci, a fost enunţată chiar de guvernatorul BNR, ar fi semnalul aşteptat de piaţă, pentru normalizarea politici monetare în raport cu evoluţia inflaţiei. Perioada celor mai mici dobânzi din istorie, impusă şi de mediul extern, a trecut.

Ambele decizii ipotetice nu şi-ar găsi, marţi, cel mai bun moment, în circumstanţele febrei actuale de pe piaţa monetară.

A doua ipoteză nu ar surprinde, însă, ci ar fi semnul prin care BNR arată că își vede de treabă, calm, în linie cu evoluția inflației, în afara zgomotului politic.

Pe de altă parte, pentru o eventuală calmare a grijilor privind lichiditatea pieţei monetare, care au dus la crșterea accelerată a ROBOR de săptămâna trecută, BNR ar putea studia şi ipotezele infuziei de lichidităţi prin:

  • operaţiuni repo (de cumpărare de active de piaţă, titluri de stat – de obicei, de la bănci). BNR nu a mai făcut astfel de operațiuni din 2015 și le făcea de obicei lunea. Marţi, însă, va avea loc şedinţa Consiliului de administraţie al BNR, şi efectul ar fi mai puternic.
  • reducerea rezervelor minime obligatorii la pasivele băncilor, dar aceasta este o măsură cu efecte pe termen mai lung, în vreme ce analiştii spun că febra care a dus la creşterea accelerată a ROBOR, este temporară şi că piaţa se va potoli. Pe o tendinţă de creştere, dar devenită stabilă.

Riscuri fundamentale

Dacă, totuși, BNR ar lua marți o decizie importantă pentru a potoli temerile privind dobânzile, preţul s-ar putea să fie prea mare.

„Dincolo de faptul că dezbaterea privind creşterea dobânzilor este, de fapt, o furtună într-un pahar cu apă, se pune problema ce ne dorim. BNR apără de obicei volatilitatea scăzută a cursului de schimb, acceptând o volatilitate mai mare a dobânzii. Foarte bine, ne dorim dobânzi mai stabile, dar toate dorinţele împlinite vin cu un preţ! Dobânzi mai stabile înseamnă o volatilitate mai mare pe curs”, explică economistul Radu Crăciun.

Dimpotrivă, piața valutară pare deocamdată captivă sub pragul de 4,60 lei / euro. Iar rezervele valutare ale băncii centrale au scăzut în septembrie cu 1,635 miliarde de lei (-4,67%), până la 33,32 miliarde euro, potrivit datelor publicat luni de BNR.

Datele sugerează că, în afara plăţilor de datorie externă, o parte din valută a fost cheltuită şi pentru temperarea cursului.

„Pot să îmi imaginez persoane care își doresc ca totul să fie bine, dar piața nu funcționează așa. Așa că să fim atenți ce ne dorim, că s-ar putea să se întâmple”, a conchis Radu Crăciun.

Zgomotul de fundal

Aluzia de mai sus vizează atacul licențios al premierului Mihai Tudose la o presupusă inactivitate a BNR, în cricumstanțele creșterii dobânzilor interbancare.

Premierul Mihai Tudose a acuzat BNR că nu a intervenit ca ROBOR, o rată medie a dobânzilor interbancare de pe piață să nu crească: „Cred că colegii noştri de la Banca Naţională au fost puţin plecaţi de acasă fiindcă ăsta era rolul BNR: să nu crească şi să nu lase nişte actori să se joace pe această temă”, a declarat primul-ministru, vineri.

Atât premierul cât și liderul partidului de guvernământ au cerut „o discuție cu conducerea BNR” în această săptămână.

„Și poate nu numai cu Banca Naţională, poate şi cu reprezentanţii celorlalte bănci. Eu cred că o relaţie corectă cu sistemul bancar, corectă – accentuez, este benefică, dar şi o relaţie corectă cu BNR, dar trebuie să fie în ambele sensuri”, a declarat Liviu Dragnea, luni, citat de Mediafax.

Reacţia oficialilor politici vizează, în fapt,  „creşterea costurilor de finanţare, mai pronunțată pe scadențele foarte scurte, pe fondul proximității momentului demarării ciclului monetar post-criză și al creșterii percepției de risc în ceea ce privește situația finanțelor publice pe plan intern, într-un context extern caracterizat prin perspectiva intensificării ciclului monetar din SUA”, potrivit unui alt analist.

Deciziile BNR de marţi ar putea fi răspunsul la invitaţia oficialilor politici.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.10.2017

Lăsați un comentariu


Europa

Cele 3 scrisori contradictorii ale Londrei către Bruxelles, în chestiunea Brexit

Iulian Soare

Boris Johnson a trimis la Bruxelles, după votul de sâmbătă din Camera Comunelor, trei scrisori oficiale, scrie The Guardian: în prima, nesemnată și considerată ca… Mai mult

Stiri

Misiunea primului echipaj exclusiv feminin care a pășit pe Lună, un succes

Iulian Soare

Prima misiune în afara Stației Spațiale Internaționale (ISS) efectuată de o echipă formată doar din astronaute, s-a încheiat cu succes vineri seară, a anunțat NASA,… Mai mult

Europa

Brexit / Camera Comunelor a votat un amendament ce l-ar obliga pe premier să ceară amânarea ieșirii din UE. Boris Johnson respinge orice amânare

Iulian Soare

Parlamentul de la Londra a votat sâmbătă pentru amânarea ieșirea Marii Britanii din UE până după adoptarea legislației prin care s-ar implementa acest acord convenit… Mai mult

Stiri

CSM cere declasificarea Raportului MCV: Este fără precedent și inadmisibil

Vladimir Ionescu

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) acuză faptul că Raportul MCV pentru 2019 i-a fost transmis, de la Ministerul Justiției, ca document clasificat, lucru ”fără precedent… Mai mult

Stiri

Acord între Guvern și sindicatele din Apărare: Executivul demis promite comenzi, retehnologizare cu fonduri de la buget și facilități fiscale

Vladimir Ionescu

Guvernul şi sindicatele din industria naţională de Apărare au semnat vineri un acord prin care Cabinetul demis Viorica Dăncilă promite să mențină unitățile de profil,… Mai mult

Stiri

Proiectul Oxigen, modificat: Toate mașinile sub Euro 5 vor trebui să plătească vinieta pentru a circula în București

Vladimir Ionescu

Toate mașinile sub Euro 5 să plătească vinieta pentru a putea circula în Capitală, iar mașinile non euro, Euro 1 și Euro 2 să fie… Mai mult

Stiri

Rick Perry, secretarul de stat pentru Energie și susținător al proiectelor de la Marea Neagră, înlocuit cu adjunctul său

Iulian Soare

Propunerea pentru înlocuirea lui Rick Perry, ministrul american al Energiei, este adjunctul acestuia, Dan Brouillette (foto), a anunțat vineri președintele Donald Trump. „Sunt bucuros să… Mai mult