fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Analiștii, despre QE à la BNR: Banca Naţională va cumpăra de titluri de stat, cât timp „mai este loc” pentru deprecierea leului

  Banca Naţională a României (BNR) va cumpăra titluri de stat de pe piaţa secundară, aşa cum a promis vineri seara, dar operațiunile vor avea… Mai mult

23.03.2020

La obiect

România, lider european detașat în construcții – domeniu strategic în contextul epidemiei

România s-a plasat în ianuarie 2020 pe poziția de lider european detașat la creșterea sectorului construcțiilor, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o creștere de… Mai mult

23.03.2020

Chestiunea

Cum poate folosi România disponibilitatea maximă a Comisiei Europene de-a sprijini statele membre

Contextul relevant: SUA au un pachet economic de 1.000 de miliarde dolari, care conține inclusiv plăți directe către populație. Germania aprobă luni un plan de… Mai mult

22.03.2020

La obiect

România a intrat în criza Covid-19 de pe poziția de lider al creșterii costului muncii

România a continuat să se mențină în trimestrul IV 2019 pe prima poziție în clasamentul UE la creșterea costului orar al muncii, potrivit datelor publicate… Mai mult

22.03.2020

Dobânzile: Ce și cu ce preț va decide BNR în ședința de politică monetară?

de Adrian N Ionescu 2.10.2017

Febra legată de creşterea accelerată a dobânzilor interbancare din ultima perioadă nu reclamă vreo decizie dramatică din partea Băncii Naţionale (BNR), potrivit analiștilor consultați de cursdeguvernare.ro.

Marți are loc ședința periodică de politică monetară a Consiliului de administrație al BNR, pe fondul creşterii dobânzilor, a inflaţiei dar şi a cererii guvernamentale de bani.

Presiunea pare să vină, însă, din altă parte – așa cum o arată declarațiile politice publice ale premierului Tudose și ale președintelui PSD Liviu Dragnea.

Responsabilitatea privind problemele create în piață de ultimele decizii guvernamentale, privind absorbția de lichidități, ar putea fi transferată de către politicienii arcului guvernamental către banca Centrală – după cum au lăsat cei doi lideri politici să se înțeleagă.

Astfel că BNR are de decis cum va lupta atât împotriva efectelor inflației, produse de decizia politică, cât și împotriva efectelor pe care importurile masive le au asupra cursului de schimb. Va avea un rol și configurația politică a Consiliului de Administrație al BNR.

Cifrele complicate de la care pleacă BNR

Presiunile inflaţioniste au determinat BNR să revizuiască în creştere prognoza privind inflaţia, de la 1,6% la 1,9% pentru finalul acestui an și de la 3,1% la 3,2% pentru finalul anului 2018.

Rata medie interbancară ROBOR la 3 luni, cea mai sensibilă pentru plata creditelor a crescut cu 54% în ultima săptămână, până la 1,71% /an luni, și cu 90% în acest an.

În ciuda acestor creşteri, dobânda evoluează „normal, între cea la facilitatea la depozite a BNR şi rata lobard, de finanţare de urgenţă a băncilor”, iar dobânda de politică monetară de 1,75% pe an se află între acestea, spun analiştii.

Politica monetară se face, însă, şi în coordonare cu cea valutară, aşa cum vom prezenta mai jos.

Și cererea de bani a Guvernului a crescut, ca și îndatorarea, pentru acoperirea cheltuielilor în creştere, mai ales cu salariile.

(Citiți și: Cererea mare și inflația impun creșterea dobânzilor. Efectele asupra economiei)

Datoria administraţiei publice centrale pe termen scurt a crescut cu aproape 1,7 miliarde de lei, în iulie faţă de martie 2017, până dincolo de 18 miliarde de lei în iulie. Este mai mare decât cea de la sfârşitul anului trecut.

Totodată, serviciul datoriei publice guvernamentale creşte până la 20,2 miliarde de lei în trimestrul 3, faţă de trimestrul anterior, potrivit datelor Ministerului Finanţelor.

Ce (nu) se poate face

Dintre opţiunile pe care le are la dispoziţie BNR, în funcţie de criteriile sale de stabilitate financiară, două decizii nu ar face decât să inflameze piaţa:

  • una este oricum o măsură radicală, care nu este dorită dar nu neapărat  aşteptată pe termen scurt de mediul financiar: creşterea dobânzii de politică monetară, până la 2%, sub presiunea creşterii inflaţioniste. Nici în circumstanţe neinflamate nu s-ar aştepta nimeni la această măsură.
  • a doua – creşterea dobânzii la facilitatea de depozite pentru bănci, a fost enunţată chiar de guvernatorul BNR, ar fi semnalul aşteptat de piaţă, pentru normalizarea politici monetare în raport cu evoluţia inflaţiei. Perioada celor mai mici dobânzi din istorie, impusă şi de mediul extern, a trecut.

Ambele decizii ipotetice nu şi-ar găsi, marţi, cel mai bun moment, în circumstanţele febrei actuale de pe piaţa monetară.

A doua ipoteză nu ar surprinde, însă, ci ar fi semnul prin care BNR arată că își vede de treabă, calm, în linie cu evoluția inflației, în afara zgomotului politic.

Pe de altă parte, pentru o eventuală calmare a grijilor privind lichiditatea pieţei monetare, care au dus la crșterea accelerată a ROBOR de săptămâna trecută, BNR ar putea studia şi ipotezele infuziei de lichidităţi prin:

  • operaţiuni repo (de cumpărare de active de piaţă, titluri de stat – de obicei, de la bănci). BNR nu a mai făcut astfel de operațiuni din 2015 și le făcea de obicei lunea. Marţi, însă, va avea loc şedinţa Consiliului de administraţie al BNR, şi efectul ar fi mai puternic.
  • reducerea rezervelor minime obligatorii la pasivele băncilor, dar aceasta este o măsură cu efecte pe termen mai lung, în vreme ce analiştii spun că febra care a dus la creşterea accelerată a ROBOR, este temporară şi că piaţa se va potoli. Pe o tendinţă de creştere, dar devenită stabilă.

Riscuri fundamentale

Dacă, totuși, BNR ar lua marți o decizie importantă pentru a potoli temerile privind dobânzile, preţul s-ar putea să fie prea mare.

„Dincolo de faptul că dezbaterea privind creşterea dobânzilor este, de fapt, o furtună într-un pahar cu apă, se pune problema ce ne dorim. BNR apără de obicei volatilitatea scăzută a cursului de schimb, acceptând o volatilitate mai mare a dobânzii. Foarte bine, ne dorim dobânzi mai stabile, dar toate dorinţele împlinite vin cu un preţ! Dobânzi mai stabile înseamnă o volatilitate mai mare pe curs”, explică economistul Radu Crăciun.

Dimpotrivă, piața valutară pare deocamdată captivă sub pragul de 4,60 lei / euro. Iar rezervele valutare ale băncii centrale au scăzut în septembrie cu 1,635 miliarde de lei (-4,67%), până la 33,32 miliarde euro, potrivit datelor publicat luni de BNR.

Datele sugerează că, în afara plăţilor de datorie externă, o parte din valută a fost cheltuită şi pentru temperarea cursului.

„Pot să îmi imaginez persoane care își doresc ca totul să fie bine, dar piața nu funcționează așa. Așa că să fim atenți ce ne dorim, că s-ar putea să se întâmple”, a conchis Radu Crăciun.

Zgomotul de fundal

Aluzia de mai sus vizează atacul licențios al premierului Mihai Tudose la o presupusă inactivitate a BNR, în cricumstanțele creșterii dobânzilor interbancare.

Premierul Mihai Tudose a acuzat BNR că nu a intervenit ca ROBOR, o rată medie a dobânzilor interbancare de pe piață să nu crească: „Cred că colegii noştri de la Banca Naţională au fost puţin plecaţi de acasă fiindcă ăsta era rolul BNR: să nu crească şi să nu lase nişte actori să se joace pe această temă”, a declarat primul-ministru, vineri.

Atât premierul cât și liderul partidului de guvernământ au cerut „o discuție cu conducerea BNR” în această săptămână.

„Și poate nu numai cu Banca Naţională, poate şi cu reprezentanţii celorlalte bănci. Eu cred că o relaţie corectă cu sistemul bancar, corectă – accentuez, este benefică, dar şi o relaţie corectă cu BNR, dar trebuie să fie în ambele sensuri”, a declarat Liviu Dragnea, luni, citat de Mediafax.

Reacţia oficialilor politici vizează, în fapt,  „creşterea costurilor de finanţare, mai pronunțată pe scadențele foarte scurte, pe fondul proximității momentului demarării ciclului monetar post-criză și al creșterii percepției de risc în ceea ce privește situația finanțelor publice pe plan intern, într-un context extern caracterizat prin perspectiva intensificării ciclului monetar din SUA”, potrivit unui alt analist.

Deciziile BNR de marţi ar putea fi răspunsul la invitaţia oficialilor politici.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.10.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Președintele Iohannis a retras decorația acordată Spitalului Județean Suceava

Vladimir Ionescu

Administrația Prezidențială a anunțat miercuri că președintele Klaus Iohannis a semnat un decret de retragere a decorației conferite în 2019 Spitalului Județean de Urgență „Sfântul… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu: România ar putea intra în recesiune/ Măsurile luate până acum echivalează cu 3% din PIB

Vladimir Ionescu

Economia s-ar putea contracta în acest an, a admis, miercuri, ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, într-un interviu acordat Hotnews.ro. Măsurile adoptate până acum de Guvern… Mai mult

Europa

Comisia Europeană propune generalizarea modelului german al programului redus de lucru

Razvan Diaconu

Comisia Europeană propune generalizarea modelului german al privind programului redus de muncă, pentru a-i ajuta pe oameni să-și păstreze slujbele pe perioada pandemiei, anunță Reuters,… Mai mult

Europa

Eforturile Chinei de a poza în salvatorul lumii, subminate de rata de eroare a testelor Covid-19 exportate în Europa

Iulian Soare

Problema credibilității testelor pentru coronavirus vândute de companiile chineze în Europa afectează eforturile Beijingului de a poza ca lider mondial în lupta cu Covid-19 și… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Șomaj tehnic: De azi, angajatorii pot cere banii de indemnizații pentru martie. Procedura e operațională

AVOCATNET

Indemnizațiile de șomaj tehnic pentru jumătate din luna martie 2020 vor fi plătite de angajatorii afectați de epidemia de coronavirus cu banii ce pot fi… Mai mult

pagina-conferinte

VIDEO CONFERINȚA Live: Soluții pentru mutarea activității companiilor în online, martie 2020

Redacţia

București, 26 martie 2020 2019 Organizator: CursDeGuvernare.ro.  Speakeri: Elisabeta Moraru (AmCham; Google), Răzvan Enache (Google), Florin Filote (eMAG), Ștefan Apăteanu (Edu Apps), Bogdan Botezatu (Bitdefender).… Mai mult

Stiri

ONU, Organizația Mondială a Comerțului și OMS: Risc de ”penurie alimentară” pe piața mondială

Iulian Soare

Există un risc de ”penurie alimentară” pe piața mondială, din cauza efectelor măsurilor luate împotriva pandemiei cu Covid-19, au avertizat miercuri președinții Organizației pentru alimentație… Mai mult