fbpx

Chestiunea

Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri

Bugetul pe anul 2021 reprezintă ora adevărului – atât pentru ieșirea din criza produsă de Covid și menținerea unei direcții de dezvoltare coerente, cât și… Mai mult

14.01.2021

La obiect

Analiză: Cum a schimbat pandemia obiceiurile de consum și economisire din România

Pandemia a schimbat în proporții semnificative obiceiurile de consum, dar și de economisire ale românilor, reiese din datele INS analizate de cursdeguvernare.ro. Rata de economisire… Mai mult

13.01.2021

La obiect

Salariul mediu pe economie a trecut pragul de 700 de euro în noiembrie. Semnal de frână tras de administrația publică

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna noiembrie 2020 a fost de 5.565 lei, cu 113 lei sau 2,1% mai mult… Mai mult

13.01.2021

La obiect

Noiembrie 2020 – producția industrială în pierdere de viteză, influențată de sezonalitate

România a consemnat în luna noiembrie 2020 o scădere de 4,8% a producției industriale față de luna anterioară (serie brută). De reținut, însă, acest rezultat… Mai mult

13.01.2021

Dobânzile: Ce și cu ce preț va decide BNR în ședința de politică monetară?

de Adrian N Ionescu 2.10.2017

Febra legată de creşterea accelerată a dobânzilor interbancare din ultima perioadă nu reclamă vreo decizie dramatică din partea Băncii Naţionale (BNR), potrivit analiștilor consultați de cursdeguvernare.ro.

Marți are loc ședința periodică de politică monetară a Consiliului de administrație al BNR, pe fondul creşterii dobânzilor, a inflaţiei dar şi a cererii guvernamentale de bani.

Presiunea pare să vină, însă, din altă parte – așa cum o arată declarațiile politice publice ale premierului Tudose și ale președintelui PSD Liviu Dragnea.

Responsabilitatea privind problemele create în piață de ultimele decizii guvernamentale, privind absorbția de lichidități, ar putea fi transferată de către politicienii arcului guvernamental către banca Centrală – după cum au lăsat cei doi lideri politici să se înțeleagă.

Astfel că BNR are de decis cum va lupta atât împotriva efectelor inflației, produse de decizia politică, cât și împotriva efectelor pe care importurile masive le au asupra cursului de schimb. Va avea un rol și configurația politică a Consiliului de Administrație al BNR.

Cifrele complicate de la care pleacă BNR

Presiunile inflaţioniste au determinat BNR să revizuiască în creştere prognoza privind inflaţia, de la 1,6% la 1,9% pentru finalul acestui an și de la 3,1% la 3,2% pentru finalul anului 2018.

Rata medie interbancară ROBOR la 3 luni, cea mai sensibilă pentru plata creditelor a crescut cu 54% în ultima săptămână, până la 1,71% /an luni, și cu 90% în acest an.

În ciuda acestor creşteri, dobânda evoluează „normal, între cea la facilitatea la depozite a BNR şi rata lobard, de finanţare de urgenţă a băncilor”, iar dobânda de politică monetară de 1,75% pe an se află între acestea, spun analiştii.

Politica monetară se face, însă, şi în coordonare cu cea valutară, aşa cum vom prezenta mai jos.

Și cererea de bani a Guvernului a crescut, ca și îndatorarea, pentru acoperirea cheltuielilor în creştere, mai ales cu salariile.

(Citiți și: Cererea mare și inflația impun creșterea dobânzilor. Efectele asupra economiei)

Datoria administraţiei publice centrale pe termen scurt a crescut cu aproape 1,7 miliarde de lei, în iulie faţă de martie 2017, până dincolo de 18 miliarde de lei în iulie. Este mai mare decât cea de la sfârşitul anului trecut.

Totodată, serviciul datoriei publice guvernamentale creşte până la 20,2 miliarde de lei în trimestrul 3, faţă de trimestrul anterior, potrivit datelor Ministerului Finanţelor.

Ce (nu) se poate face

Dintre opţiunile pe care le are la dispoziţie BNR, în funcţie de criteriile sale de stabilitate financiară, două decizii nu ar face decât să inflameze piaţa:

  • una este oricum o măsură radicală, care nu este dorită dar nu neapărat  aşteptată pe termen scurt de mediul financiar: creşterea dobânzii de politică monetară, până la 2%, sub presiunea creşterii inflaţioniste. Nici în circumstanţe neinflamate nu s-ar aştepta nimeni la această măsură.
  • a doua – creşterea dobânzii la facilitatea de depozite pentru bănci, a fost enunţată chiar de guvernatorul BNR, ar fi semnalul aşteptat de piaţă, pentru normalizarea politici monetare în raport cu evoluţia inflaţiei. Perioada celor mai mici dobânzi din istorie, impusă şi de mediul extern, a trecut.

Ambele decizii ipotetice nu şi-ar găsi, marţi, cel mai bun moment, în circumstanţele febrei actuale de pe piaţa monetară.

A doua ipoteză nu ar surprinde, însă, ci ar fi semnul prin care BNR arată că își vede de treabă, calm, în linie cu evoluția inflației, în afara zgomotului politic.

Pe de altă parte, pentru o eventuală calmare a grijilor privind lichiditatea pieţei monetare, care au dus la crșterea accelerată a ROBOR de săptămâna trecută, BNR ar putea studia şi ipotezele infuziei de lichidităţi prin:

  • operaţiuni repo (de cumpărare de active de piaţă, titluri de stat – de obicei, de la bănci). BNR nu a mai făcut astfel de operațiuni din 2015 și le făcea de obicei lunea. Marţi, însă, va avea loc şedinţa Consiliului de administraţie al BNR, şi efectul ar fi mai puternic.
  • reducerea rezervelor minime obligatorii la pasivele băncilor, dar aceasta este o măsură cu efecte pe termen mai lung, în vreme ce analiştii spun că febra care a dus la creşterea accelerată a ROBOR, este temporară şi că piaţa se va potoli. Pe o tendinţă de creştere, dar devenită stabilă.

Riscuri fundamentale

Dacă, totuși, BNR ar lua marți o decizie importantă pentru a potoli temerile privind dobânzile, preţul s-ar putea să fie prea mare.

„Dincolo de faptul că dezbaterea privind creşterea dobânzilor este, de fapt, o furtună într-un pahar cu apă, se pune problema ce ne dorim. BNR apără de obicei volatilitatea scăzută a cursului de schimb, acceptând o volatilitate mai mare a dobânzii. Foarte bine, ne dorim dobânzi mai stabile, dar toate dorinţele împlinite vin cu un preţ! Dobânzi mai stabile înseamnă o volatilitate mai mare pe curs”, explică economistul Radu Crăciun.

Dimpotrivă, piața valutară pare deocamdată captivă sub pragul de 4,60 lei / euro. Iar rezervele valutare ale băncii centrale au scăzut în septembrie cu 1,635 miliarde de lei (-4,67%), până la 33,32 miliarde euro, potrivit datelor publicat luni de BNR.

Datele sugerează că, în afara plăţilor de datorie externă, o parte din valută a fost cheltuită şi pentru temperarea cursului.

„Pot să îmi imaginez persoane care își doresc ca totul să fie bine, dar piața nu funcționează așa. Așa că să fim atenți ce ne dorim, că s-ar putea să se întâmple”, a conchis Radu Crăciun.

Zgomotul de fundal

Aluzia de mai sus vizează atacul licențios al premierului Mihai Tudose la o presupusă inactivitate a BNR, în cricumstanțele creșterii dobânzilor interbancare.

Premierul Mihai Tudose a acuzat BNR că nu a intervenit ca ROBOR, o rată medie a dobânzilor interbancare de pe piață să nu crească: „Cred că colegii noştri de la Banca Naţională au fost puţin plecaţi de acasă fiindcă ăsta era rolul BNR: să nu crească şi să nu lase nişte actori să se joace pe această temă”, a declarat primul-ministru, vineri.

Atât premierul cât și liderul partidului de guvernământ au cerut „o discuție cu conducerea BNR” în această săptămână.

„Și poate nu numai cu Banca Naţională, poate şi cu reprezentanţii celorlalte bănci. Eu cred că o relaţie corectă cu sistemul bancar, corectă – accentuez, este benefică, dar şi o relaţie corectă cu BNR, dar trebuie să fie în ambele sensuri”, a declarat Liviu Dragnea, luni, citat de Mediafax.

Reacţia oficialilor politici vizează, în fapt,  „creşterea costurilor de finanţare, mai pronunțată pe scadențele foarte scurte, pe fondul proximității momentului demarării ciclului monetar post-criză și al creșterii percepției de risc în ceea ce privește situația finanțelor publice pe plan intern, într-un context extern caracterizat prin perspectiva intensificării ciclului monetar din SUA”, potrivit unui alt analist.

Deciziile BNR de marţi ar putea fi răspunsul la invitaţia oficialilor politici.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.10.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Deținuții au fost incluși în categoriile care au prioritate la vaccinare

Vladimir Ionescu

Odată cu lucrătorii din HoReCa, bancherii și personalul instituțiilor și unităților care lucrează cu publicul, și deținuții au fost incluși printre categoriile care au prioritate… Mai mult

Europa

Weekendul protestelor în Rusia – Demonstrații pentru eliberarea lui Alexei Navalnîi și anti-Putin

Adrian N Ionescu

Susținătorii lideruui opoziției ruse Alexei Navalnîi (foto), acum în închisoare, protestează pe străzile Moscovei și alealtor orașe, pentru eliberarea opozantului rus și împotriva lui Vladimir… Mai mult

Europa

Președintele Joe Biden a cerut o analiză a extremismului din SUA după asaltul asupra Capitoliului

Iulian Soare

Preşedintele american Joe Biden a cerut vineri echipei sale să realizeze „o analiză exhaustivă a ameninţărilor” pe care le reprezintă extremismul violent la nivel intern… Mai mult

Europa

Ombudsmanul UE investighează Comisia Europeană privind contractarea vaccinurilor anti-COVID-19

Adrian N Ionescu

Ombudsmanul european a anunţat vineri lansarea unei investigaţii în legătură cu regimul de secret în care Comisia Europeană abordează contractele de achiziţie a vaccinurilor anti-COVID-19.… Mai mult

Stiri

Curtea Constituținală critică modul de legiferare „defectuos” a punctului de pensie, forțată de PSD anul trecut

Vladimir Ionescu

Legea pentru aprobarea OUG 135/2020 a creat, din cauza modului defectuos de legiferare, o incertitudine juridică în privinţa existenţei normative a valorii punctului de pensie,… Mai mult

Europa

27 de ani de închisoare pentru românul implicat în moartea imigranților vietnamezi sufocați într-un camion frigorific în 2019

Vladimir Ionescu

La 27 de ani de închisoare a fost condamnat Gheorghe Nica (43 de ani), implicat în moartea a 39 de imigranți vietnamezi, sufocați într-un camion… Mai mult

Europa

Noua administrație Biden pune presiune pe Germania să oprească North Stream 2

Iulian Soare

Noua administrație americană este la fel de vehementă ca cea veche împotriva construcției conductei Nord Stream 2, proiectul reprezentând un obstacol în relația Washington-Berlin. Într-o… Mai mult