fbpx Modifica setari cookieuri

Interviu

Interviu James Kirchick: ”Ne îndreptăm spre o Americă de tip Weimar”

(Textul de mai jos reprezintă fragmente din interviul apărut în CRONICILE Curs de Guvernare  – publicație exclusiv print, cu un conținut diferit de cel al cursdeguvernare.ro –… Mai mult

21.09.2020

Chestiunea

Motorul industriei prelucrătoare pierde 25% din putere: 600 de companii din industria de componente auto încasează cu 4,75 mld. euro mai puțin decât în 2019

Cifra de afaceri totală a sectorului industrial de componente auto din România s-ar putea reduce cu 25% pe întreg anul 2020, față de 2019, ca… Mai mult

20.09.2020

La obiect

România – în topul european al reducerii exporturilor și într-o poziție slabă în regiune

Datele publicate de Eurostat plasează România imediat după podium între cele mai afectate state UE de pandemie în ceea ce privește exporturile realizate pe primele… Mai mult

17.09.2020

La obiect

Alarmă în Indexul BM: Copiii români nu vor atinge decât 58% din potențialul lor de productivitate

În medie, un copil născut acum în România va atinge doar jumătate din potențialul unui adult cu stare de sănătate bună și complet educat, atrage… Mai mult

17.09.2020

Dobânzile: Ce și cu ce preț va decide BNR în ședința de politică monetară?

de Adrian N Ionescu 2.10.2017

Febra legată de creşterea accelerată a dobânzilor interbancare din ultima perioadă nu reclamă vreo decizie dramatică din partea Băncii Naţionale (BNR), potrivit analiștilor consultați de cursdeguvernare.ro.

Marți are loc ședința periodică de politică monetară a Consiliului de administrație al BNR, pe fondul creşterii dobânzilor, a inflaţiei dar şi a cererii guvernamentale de bani.

Presiunea pare să vină, însă, din altă parte – așa cum o arată declarațiile politice publice ale premierului Tudose și ale președintelui PSD Liviu Dragnea.

Responsabilitatea privind problemele create în piață de ultimele decizii guvernamentale, privind absorbția de lichidități, ar putea fi transferată de către politicienii arcului guvernamental către banca Centrală – după cum au lăsat cei doi lideri politici să se înțeleagă.

Astfel că BNR are de decis cum va lupta atât împotriva efectelor inflației, produse de decizia politică, cât și împotriva efectelor pe care importurile masive le au asupra cursului de schimb. Va avea un rol și configurația politică a Consiliului de Administrație al BNR.

Cifrele complicate de la care pleacă BNR

Presiunile inflaţioniste au determinat BNR să revizuiască în creştere prognoza privind inflaţia, de la 1,6% la 1,9% pentru finalul acestui an și de la 3,1% la 3,2% pentru finalul anului 2018.

Rata medie interbancară ROBOR la 3 luni, cea mai sensibilă pentru plata creditelor a crescut cu 54% în ultima săptămână, până la 1,71% /an luni, și cu 90% în acest an.

În ciuda acestor creşteri, dobânda evoluează „normal, între cea la facilitatea la depozite a BNR şi rata lobard, de finanţare de urgenţă a băncilor”, iar dobânda de politică monetară de 1,75% pe an se află între acestea, spun analiştii.

Politica monetară se face, însă, şi în coordonare cu cea valutară, aşa cum vom prezenta mai jos.

Și cererea de bani a Guvernului a crescut, ca și îndatorarea, pentru acoperirea cheltuielilor în creştere, mai ales cu salariile.

(Citiți și: Cererea mare și inflația impun creșterea dobânzilor. Efectele asupra economiei)

Datoria administraţiei publice centrale pe termen scurt a crescut cu aproape 1,7 miliarde de lei, în iulie faţă de martie 2017, până dincolo de 18 miliarde de lei în iulie. Este mai mare decât cea de la sfârşitul anului trecut.

Totodată, serviciul datoriei publice guvernamentale creşte până la 20,2 miliarde de lei în trimestrul 3, faţă de trimestrul anterior, potrivit datelor Ministerului Finanţelor.

Ce (nu) se poate face

Dintre opţiunile pe care le are la dispoziţie BNR, în funcţie de criteriile sale de stabilitate financiară, două decizii nu ar face decât să inflameze piaţa:

  • una este oricum o măsură radicală, care nu este dorită dar nu neapărat  aşteptată pe termen scurt de mediul financiar: creşterea dobânzii de politică monetară, până la 2%, sub presiunea creşterii inflaţioniste. Nici în circumstanţe neinflamate nu s-ar aştepta nimeni la această măsură.
  • a doua – creşterea dobânzii la facilitatea de depozite pentru bănci, a fost enunţată chiar de guvernatorul BNR, ar fi semnalul aşteptat de piaţă, pentru normalizarea politici monetare în raport cu evoluţia inflaţiei. Perioada celor mai mici dobânzi din istorie, impusă şi de mediul extern, a trecut.

Ambele decizii ipotetice nu şi-ar găsi, marţi, cel mai bun moment, în circumstanţele febrei actuale de pe piaţa monetară.

A doua ipoteză nu ar surprinde, însă, ci ar fi semnul prin care BNR arată că își vede de treabă, calm, în linie cu evoluția inflației, în afara zgomotului politic.

Pe de altă parte, pentru o eventuală calmare a grijilor privind lichiditatea pieţei monetare, care au dus la crșterea accelerată a ROBOR de săptămâna trecută, BNR ar putea studia şi ipotezele infuziei de lichidităţi prin:

  • operaţiuni repo (de cumpărare de active de piaţă, titluri de stat – de obicei, de la bănci). BNR nu a mai făcut astfel de operațiuni din 2015 și le făcea de obicei lunea. Marţi, însă, va avea loc şedinţa Consiliului de administraţie al BNR, şi efectul ar fi mai puternic.
  • reducerea rezervelor minime obligatorii la pasivele băncilor, dar aceasta este o măsură cu efecte pe termen mai lung, în vreme ce analiştii spun că febra care a dus la creşterea accelerată a ROBOR, este temporară şi că piaţa se va potoli. Pe o tendinţă de creştere, dar devenită stabilă.

Riscuri fundamentale

Dacă, totuși, BNR ar lua marți o decizie importantă pentru a potoli temerile privind dobânzile, preţul s-ar putea să fie prea mare.

„Dincolo de faptul că dezbaterea privind creşterea dobânzilor este, de fapt, o furtună într-un pahar cu apă, se pune problema ce ne dorim. BNR apără de obicei volatilitatea scăzută a cursului de schimb, acceptând o volatilitate mai mare a dobânzii. Foarte bine, ne dorim dobânzi mai stabile, dar toate dorinţele împlinite vin cu un preţ! Dobânzi mai stabile înseamnă o volatilitate mai mare pe curs”, explică economistul Radu Crăciun.

Dimpotrivă, piața valutară pare deocamdată captivă sub pragul de 4,60 lei / euro. Iar rezervele valutare ale băncii centrale au scăzut în septembrie cu 1,635 miliarde de lei (-4,67%), până la 33,32 miliarde euro, potrivit datelor publicat luni de BNR.

Datele sugerează că, în afara plăţilor de datorie externă, o parte din valută a fost cheltuită şi pentru temperarea cursului.

„Pot să îmi imaginez persoane care își doresc ca totul să fie bine, dar piața nu funcționează așa. Așa că să fim atenți ce ne dorim, că s-ar putea să se întâmple”, a conchis Radu Crăciun.

Zgomotul de fundal

Aluzia de mai sus vizează atacul licențios al premierului Mihai Tudose la o presupusă inactivitate a BNR, în cricumstanțele creșterii dobânzilor interbancare.

Premierul Mihai Tudose a acuzat BNR că nu a intervenit ca ROBOR, o rată medie a dobânzilor interbancare de pe piață să nu crească: „Cred că colegii noştri de la Banca Naţională au fost puţin plecaţi de acasă fiindcă ăsta era rolul BNR: să nu crească şi să nu lase nişte actori să se joace pe această temă”, a declarat primul-ministru, vineri.

Atât premierul cât și liderul partidului de guvernământ au cerut „o discuție cu conducerea BNR” în această săptămână.

„Și poate nu numai cu Banca Naţională, poate şi cu reprezentanţii celorlalte bănci. Eu cred că o relaţie corectă cu sistemul bancar, corectă – accentuez, este benefică, dar şi o relaţie corectă cu BNR, dar trebuie să fie în ambele sensuri”, a declarat Liviu Dragnea, luni, citat de Mediafax.

Reacţia oficialilor politici vizează, în fapt,  „creşterea costurilor de finanţare, mai pronunțată pe scadențele foarte scurte, pe fondul proximității momentului demarării ciclului monetar post-criză și al creșterii percepției de risc în ceea ce privește situația finanțelor publice pe plan intern, într-un context extern caracterizat prin perspectiva intensificării ciclului monetar din SUA”, potrivit unui alt analist.

Deciziile BNR de marţi ar putea fi răspunsul la invitaţia oficialilor politici.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.10.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Primul audit european asupra ”domniei legii” – independența judiciară expusă riscului în Ungaria și Polonia, ”provocări” în Bulgaria, România, Croația, Slovacia

Victor Bratu

Standardele UE în materia statului de drept se confruntă cu „provocări serioase” în unele țări membre, va avertiza Comisia Europeană în primul său audit tematic,… Mai mult

Stiri

Amazon a lansat un sistem de acces și de plată contactless cu ajutorul palmei

Raluca Florescu

Amazon a anunțat marți lansarea unui nou sistem de plată, prin intermediul palmei, sistem ce este disponibil deja în două dintre magazinele retailerului american, scrie… Mai mult

Europa

Emmanuel Macron cere UE să pună capăt dependenței de armament american

Iulian Soare

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut Europei să pună capăt dependenței de sisteme de apărare americane și a repetat apelul ca continentul să își controleze… Mai mult

Europa

UE câștigă disputa cu Boeing – poate impune tarife de 4 miliarde dolari pe importuri americane

Vladimir Ionescu

Organizația Mondială a Comerțului (OMC) ar fi autorizat Uniunea Europeană să impună tarife asupra unor importuri de 4 miliarde de dolari din SUA, drept răspuns… Mai mult

Stiri

Controale Inspecția Muncii – amenzi în valoare de 3,2 milioane de lei, într-o săptămână

Vladimir Ionescu

Inspecțiile teritoriale de muncă au aplicat săptămâna trecută amenzi de peste trei milioane de lei, în urma verificării a aproximativ 4.500 angajatori din țară. Majoritatea… Mai mult

Stiri

Banca Mondială, plan de 12 miliarde dolari pentru finanţarea achiziţiei de vaccinuri anti coronavirus de către ţările sărace

Razvan Diaconu

Preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, a declarat marţi că vrea să obţină acordul boardului instituţiei financiare pentru un plan în valoare de 12 miliarde de… Mai mult

Stiri

Prima dezbatere a candidaților la președinția SUA – o ploaie de acuzații și de insulte reciproce

Iulian Soare

Prima dezbatere televizată a candidaților republican și democrat -Donald Trump şi Joe Biden- la președinția Statelor Unite s-a consumat luni seara în SUA, cu 35… Mai mult