fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Prognoza Comisiei: cum va reveni PIB-ul trimestrial al României înapoi spre cel din T1 2020

Potrivit prognozei intermediare de vară a Comisiei Europene, România se va situa în coada țărilor non-euro care vor încerca revenirea PIB-ul trimestrial la nivelul din… Mai mult

08.07.2020

Analiză

Schimbări esențiale în structura de formare a PIB: Comerțul trece în fața industriei. Avansul PIB pe T1 – păstrat la 2,4% brut

Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 2,4% în serie brută şi 2,7% în serie ajustată sezonier pe primul trimestru al anului în… Mai mult

07.07.2020

Chestiunea

Împrumuturile României, de la criză la criză. Deja –vu ?

Vă mai amintiți de criza din 2009 și de împrumutul de aproape 20 de miliarde de euro pe care a trebuit să îl luăm pentru… Mai mult

06.07.2020

Analiză

Comerțul, aproape de „business as usual”. Sincronizarea cu producția ?

În pofida restricțiilor impuse de pandemie și a închiderii unor centre comerciale, cifra de afaceri din comerț a revenit puternic în luna mai față de… Mai mult

06.07.2020

Dobânzile: Ce și cu ce preț va decide BNR în ședința de politică monetară?

de Adrian N Ionescu 2.10.2017

Febra legată de creşterea accelerată a dobânzilor interbancare din ultima perioadă nu reclamă vreo decizie dramatică din partea Băncii Naţionale (BNR), potrivit analiștilor consultați de cursdeguvernare.ro.

Marți are loc ședința periodică de politică monetară a Consiliului de administrație al BNR, pe fondul creşterii dobânzilor, a inflaţiei dar şi a cererii guvernamentale de bani.

Presiunea pare să vină, însă, din altă parte – așa cum o arată declarațiile politice publice ale premierului Tudose și ale președintelui PSD Liviu Dragnea.

Responsabilitatea privind problemele create în piață de ultimele decizii guvernamentale, privind absorbția de lichidități, ar putea fi transferată de către politicienii arcului guvernamental către banca Centrală – după cum au lăsat cei doi lideri politici să se înțeleagă.

Astfel că BNR are de decis cum va lupta atât împotriva efectelor inflației, produse de decizia politică, cât și împotriva efectelor pe care importurile masive le au asupra cursului de schimb. Va avea un rol și configurația politică a Consiliului de Administrație al BNR.

Cifrele complicate de la care pleacă BNR

Presiunile inflaţioniste au determinat BNR să revizuiască în creştere prognoza privind inflaţia, de la 1,6% la 1,9% pentru finalul acestui an și de la 3,1% la 3,2% pentru finalul anului 2018.

Rata medie interbancară ROBOR la 3 luni, cea mai sensibilă pentru plata creditelor a crescut cu 54% în ultima săptămână, până la 1,71% /an luni, și cu 90% în acest an.

În ciuda acestor creşteri, dobânda evoluează „normal, între cea la facilitatea la depozite a BNR şi rata lobard, de finanţare de urgenţă a băncilor”, iar dobânda de politică monetară de 1,75% pe an se află între acestea, spun analiştii.

Politica monetară se face, însă, şi în coordonare cu cea valutară, aşa cum vom prezenta mai jos.

Și cererea de bani a Guvernului a crescut, ca și îndatorarea, pentru acoperirea cheltuielilor în creştere, mai ales cu salariile.

(Citiți și: Cererea mare și inflația impun creșterea dobânzilor. Efectele asupra economiei)

Datoria administraţiei publice centrale pe termen scurt a crescut cu aproape 1,7 miliarde de lei, în iulie faţă de martie 2017, până dincolo de 18 miliarde de lei în iulie. Este mai mare decât cea de la sfârşitul anului trecut.

Totodată, serviciul datoriei publice guvernamentale creşte până la 20,2 miliarde de lei în trimestrul 3, faţă de trimestrul anterior, potrivit datelor Ministerului Finanţelor.

Ce (nu) se poate face

Dintre opţiunile pe care le are la dispoziţie BNR, în funcţie de criteriile sale de stabilitate financiară, două decizii nu ar face decât să inflameze piaţa:

  • una este oricum o măsură radicală, care nu este dorită dar nu neapărat  aşteptată pe termen scurt de mediul financiar: creşterea dobânzii de politică monetară, până la 2%, sub presiunea creşterii inflaţioniste. Nici în circumstanţe neinflamate nu s-ar aştepta nimeni la această măsură.
  • a doua – creşterea dobânzii la facilitatea de depozite pentru bănci, a fost enunţată chiar de guvernatorul BNR, ar fi semnalul aşteptat de piaţă, pentru normalizarea politici monetare în raport cu evoluţia inflaţiei. Perioada celor mai mici dobânzi din istorie, impusă şi de mediul extern, a trecut.

Ambele decizii ipotetice nu şi-ar găsi, marţi, cel mai bun moment, în circumstanţele febrei actuale de pe piaţa monetară.

A doua ipoteză nu ar surprinde, însă, ci ar fi semnul prin care BNR arată că își vede de treabă, calm, în linie cu evoluția inflației, în afara zgomotului politic.

Pe de altă parte, pentru o eventuală calmare a grijilor privind lichiditatea pieţei monetare, care au dus la crșterea accelerată a ROBOR de săptămâna trecută, BNR ar putea studia şi ipotezele infuziei de lichidităţi prin:

  • operaţiuni repo (de cumpărare de active de piaţă, titluri de stat – de obicei, de la bănci). BNR nu a mai făcut astfel de operațiuni din 2015 și le făcea de obicei lunea. Marţi, însă, va avea loc şedinţa Consiliului de administraţie al BNR, şi efectul ar fi mai puternic.
  • reducerea rezervelor minime obligatorii la pasivele băncilor, dar aceasta este o măsură cu efecte pe termen mai lung, în vreme ce analiştii spun că febra care a dus la creşterea accelerată a ROBOR, este temporară şi că piaţa se va potoli. Pe o tendinţă de creştere, dar devenită stabilă.

Riscuri fundamentale

Dacă, totuși, BNR ar lua marți o decizie importantă pentru a potoli temerile privind dobânzile, preţul s-ar putea să fie prea mare.

„Dincolo de faptul că dezbaterea privind creşterea dobânzilor este, de fapt, o furtună într-un pahar cu apă, se pune problema ce ne dorim. BNR apără de obicei volatilitatea scăzută a cursului de schimb, acceptând o volatilitate mai mare a dobânzii. Foarte bine, ne dorim dobânzi mai stabile, dar toate dorinţele împlinite vin cu un preţ! Dobânzi mai stabile înseamnă o volatilitate mai mare pe curs”, explică economistul Radu Crăciun.

Dimpotrivă, piața valutară pare deocamdată captivă sub pragul de 4,60 lei / euro. Iar rezervele valutare ale băncii centrale au scăzut în septembrie cu 1,635 miliarde de lei (-4,67%), până la 33,32 miliarde euro, potrivit datelor publicat luni de BNR.

Datele sugerează că, în afara plăţilor de datorie externă, o parte din valută a fost cheltuită şi pentru temperarea cursului.

„Pot să îmi imaginez persoane care își doresc ca totul să fie bine, dar piața nu funcționează așa. Așa că să fim atenți ce ne dorim, că s-ar putea să se întâmple”, a conchis Radu Crăciun.

Zgomotul de fundal

Aluzia de mai sus vizează atacul licențios al premierului Mihai Tudose la o presupusă inactivitate a BNR, în cricumstanțele creșterii dobânzilor interbancare.

Premierul Mihai Tudose a acuzat BNR că nu a intervenit ca ROBOR, o rată medie a dobânzilor interbancare de pe piață să nu crească: „Cred că colegii noştri de la Banca Naţională au fost puţin plecaţi de acasă fiindcă ăsta era rolul BNR: să nu crească şi să nu lase nişte actori să se joace pe această temă”, a declarat primul-ministru, vineri.

Atât premierul cât și liderul partidului de guvernământ au cerut „o discuție cu conducerea BNR” în această săptămână.

„Și poate nu numai cu Banca Naţională, poate şi cu reprezentanţii celorlalte bănci. Eu cred că o relaţie corectă cu sistemul bancar, corectă – accentuez, este benefică, dar şi o relaţie corectă cu BNR, dar trebuie să fie în ambele sensuri”, a declarat Liviu Dragnea, luni, citat de Mediafax.

Reacţia oficialilor politici vizează, în fapt,  „creşterea costurilor de finanţare, mai pronunțată pe scadențele foarte scurte, pe fondul proximității momentului demarării ciclului monetar post-criză și al creșterii percepției de risc în ceea ce privește situația finanțelor publice pe plan intern, într-un context extern caracterizat prin perspectiva intensificării ciclului monetar din SUA”, potrivit unui alt analist.

Deciziile BNR de marţi ar putea fi răspunsul la invitaţia oficialilor politici.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.10.2017

Lăsați un comentariu


Europa

Emmanuel Macron crede că un acord UE pe Planul de relansare este posibil ”în acest weekend”

Iulian Soare

Președintele Emmanuel Macron consideră că este „posibil și de dorit” încheierea unui acord privind planul de redresare al UE în cadrul summitului european de vineri… Mai mult

Stiri

Răzvan Atim, UiPath: Roboții în administrația publică – muncă de 15 minute realizată în 30 de secunde

Razvan Diaconu

Răzvan Atim, General Manager pentru Europa de Est al UiPath, spune că automatizarea poate rezolva mare parte din neajunsurile cauzate de rularea de aplicații vechi… Mai mult

Stiri

Starea de alertă, prelungită 30 de zile, fără noi restricții

Razvan Diaconu

Guvernul adoptă în ședința extraordinară, miercuri, hotărârea privind prelungirea stării de alertă în România cu alte 30 de zile. În debutul ședinței de guvern premierul… Mai mult

Stiri

Cristin Popa, ANCOM: Pentru excluderea unui furnizor de echipamente 5G e necesară o lege care poate merge pe securitatea cibernetică

Alexandra Pele

În situația în care România dorește să excludă anumiți furnizori de echipamente 5G, acest lucru va fi posibil doar prin adoptarea unei legi speciale care… Mai mult

Stiri

Termenul limită pentru sosirea tabletelor destinate elevilor – 10 septembrie

Mariana Bechir

Cele 250.000 de tablete şi laptopuri vor ajunge cel târziu pe 10 septembrie în școlile unde învață elevii care nu au acces la tehnologia necesară… Mai mult

Stiri

Mihai Matei, ANIS: 23% dintre liceeni abandonează școala. La fiecare 4 ani, mediul de business pierde circa 15.000 de companii care ar putea fi dezvoltate de aceștia

Vladimir Ionescu

Mediul de business pierde, la fiecare patru ani, circa 15.000 de companii din cauza abandonului școlar cauzat de sărăcie, potrivit unui calcul realizat de Mihai… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: Avem nevoie de proceduri de achiziție care să vizeze noi sisteme digitale în toate zonele administrației

Vladimir Ionescu

Aproape toată infrastructura digitală a administrației publice este învechită, necesită o mentenanță costisitoare și ar trebui înlocuită, a declarat miercuri premierul Ludovic Orban, la conferința… Mai mult