Bugetul general consolidat a încheiat primele şapte luni din anul 2020 cu un deficit mai mare cu 32 de miliarde de lei sau circa 3% din PIB în plus față de aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
„Partea leului”, adică 87% din deficitul SUPLIMENTAR față de aceeași perioadă din 2019, a revenit creșterii cheltuielilor (de la 18,7% la 21,3% din PIB).
Dacă la începutul pandemiei diferența de sold negativ a evoluat ușor favorabil (în ultima lună a primului trimestru excuția bugetară a fost pe plus), după mijlocul anului, diferența deja pronunțată consemnată la finele primului semestru s-a expandat spre trei puncte procentuale din PIB (execuție lunară pe plus în iulie 2019, cu sold negativ semnificativ în iulie 2020). Ceea ce, alături de diminuarea rezultatului economic estimat pentru anul în curs, explică modificarea deficitului programat pe anul în curs de la -6,73% din PIB la -8,6% din PIB.
Ponderea în PIB a scăderii veniturilor pe primele șapte luni ale anului (modificată de la 17% în 2019 la 16,6% în 2020) a contat în proporție de doar 13% la creșterea deficitului. Ceea ce indică faptul că problema creșterii deficitului din acest an este localizată puternic pe partea de angajare de cheltuieli şi nu atât pe rezultate mai slabe la venituri, ca urmare a restrângerii de activitate economică.
De luat aminte și la creșterea importanței sumelor primite de la UE/alți donatori pentru bugetul public la 6% din venituri, adică mai mult decât întregul impozit pe profit. Precum și a categoriei care va suporta, disproporționat de mult, efectul crizei induse de pandemie, cea a salariaților (nu atât cei de la stat, cât cei de la privat)
Majorarea ponderii contribuțiilor de asigurări în veniturile publice ca urmare a creșterii veniturilor și păstrarea în domeniul pozitiv a activității din comerțul cu amănuntul intră în conflict evident cu scăderea ponderii încasărilor din TVA ( a doua mare sursă de bani pentru buget ) de la 19,8% la doar 17%, situație care ar merita investigată mai atent.
Cheltuielile cu dobânzi, majorate cu o cincime faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut
Ritmul de creștere a cheltuielilor publice, de +13,4%, a fost în contradicție cu scăderea pronunțată a PIB ( -4,7% rezultat brut anunțat pentru semestrul unu). Cheltuielile de personal au avansat cu +5,7% dar asistența socială a sporit deja cu 22,4% ÎNAINTE de majorarea pensiilor ( prevăzută a fi de 14% de la 1 septembrie) și a alocațiilor pentru copii.
Majorările de sume peste media generală consemnate la bunuri și servicii, cheltuieli de capital și proiecte cu finanțare externă nerambursabilă sunt, de fapt, utile pe perioada pandemiei și pentru revenirea economică mai rapidă. Însă ele rămân, cel mai probabil, insuficiente pentru refacerea în 2021 a PIB-ul real din 2019 și au fost limitate tocmai de creșterea consumului curent de o manieră riscantă, în context electoral.
Un semnal de atenție ar trebui să vină pe segmentul subvențiilor, aflate în scădere în condițiile unui an agricol afectat de condițiile meteo nefavorabile.
De remarcat și faptul că plăţile de dobânzi au ajuns la peste zece miliarde de lei şi au crescut cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, pe fondul creșterii datoriei publice la peste 40% din PIB. Iar asta în pofida scăderii dobânzilor cu care au fost contractate noile împrumuturi.
