Dosarul Apa Nova, instrumentat de DNA, este al doilea caz, după Enel Muntenia, în care procurorii dezvăluie mecanismul prin care corupția din instituțiile de stat scumpește tarifele utilităților și se reflectă în facturile plătite de consumatori.
Anchetatorii DNA au efectuat joi mai multe percheziții, printre care și la sediul Apa Nova, societatea care a obținut, în 2000, pentru 25 de ani, concesiunea serviciilor de furnizare apă și de canalizare din Capitală.
Potrivit directorului adjunct al firmei, Epsică Chiru, procurorii au ridicat „anumite contracte pentru perioada 2008-2015“.
Acesta este intervalul în care DNA spune că cele trei persoane acuzate și reținute până acum în acest dosar au ajutat Apa Nova să obțină “majorări extraordinare ale tarifului de alimentare cu apă, respectiv de canalizare, aspecte ce au permis operatorului bucureștean creșterea substanțială a veniturilor/profitului”.
Cele trei persoane sunt:
- Ovidiu Traian Semenescu – administrator al unor societăți comerciale și reprezentant neoficial al unui grup de firme străin din care face parte și SC Apa Nova SA, la data faptelor
- Vlad Moisescu (aflat deja sub control judiciar în dosarul lui Andrei Chiliman, primarul de la Sectorul 1) – trafic de influență
- Costin Berevoianu – fost consilier al lui Sorin Oprescu – trafic de influență.
Impactul economic al corupției, explicat de DNA
„Moisescu Vlad Octavian a facilitat în perioada respectivă, emiterea unor hotărâri de consiliu și încheierea unor acte adiționale, peste 11 la număr, prin asigurarea votului unor consilieri din cadrul Consiliului General, care vizau majorarea de tarife, finalizarea și operarea stației de epurare Glina finanțată din fonduri europene, treceri de imobile în proprietatea SC Apa Nova SA, reabilitarea și modernizarea fântânilor arteziene din municipiul București, etc.
Spre exemplu, în perioada ianuarie – aprilie 2011, inculpatul Moisescu Vlad Octavian s-a asigurat că va fi aprobat un act adițional la un contract de concesiune semnat de SC Apa Nova București SA cu Primăria Municipiului București, privind obținerea, de către firma respectivă, a unor majorări extraordinare ale tarifului de alimentare cu apă, respectiv de canalizare, aspecte ce au permis operatorului bucureștean creșterea substanțială a veniturilor/profitului, de la cifra de afaceri netă – 493.644.646 lei, profit net – 85.732.079 lei în 2011, la cifra de afaceri netă 666.912.331 lei și profitul net-118.135.449 lei în 2012”, explică un comunicat al procurorilor anticorupție.
Acţionarii Apa Nova Bucureşti:
- Veolia Eau-Compagnie Générale Des Eaux (73,69%)
- Municipiul Bucureşti (16,31%)
- Asociaţia salariaților (ESOP), cu 10%
În 2000, când s-a semnat contractul de concesiune, un metru cub de apă costa 0,39 lei, iar acum tariful este de 5,75 lei la apa potabilă, iar la canalizare prețul este de 1,28 lei pentru fiecare metru cub de apă utilizată.
Cifrele Apa Nova:
- Rețeaua – 2.500 de km de conducte
- Capitala consumă anual 75 de milioane de metri cubi
- Cifra de afaceri în 2014 – 748,6 milioane de lei
- Profitul net în 2014 – 140,8 milioane de lei
- Investiții realizate din 2000 – 401,2 milioane de euro
- Profit total după 2000 – 1,1 miliarde de lei
Dosarul ANRE – ENEL
Anul trecut, DNA a instrumentat cazul tarifelor umflate de distribuitorii de energie electrică. Dosarul se referea la foloasele necuvenite ce ar fi fost primite de fostul vicepreședintele ANRE Sorin Dumbrăveanu pentru a micşora, de la 6% la 1,3%, procentul de reducere a tarifelor de energie electrică furnizate de Enel Muntenia Sud. Alte acuzații se refereau la mita primită pentru a nu verifica investițiile realizate de operatorul respectiv.
Dosarul a adus la suprafață o situație valabilă pentru toți distribuitorii și mușamalizată de autorități: companiile au încasat în plus de la clienţi aproximativ 50 milioane de lei, prin facturarea dublă a certificatelor verzi în 2012.
Au calculat greşit facturile toţi cei opt distribuitori – ENEL Distribuţie Banat, ENEL Distribuţie Dobrogea, ENEL Distribuţie Muntentia, CEZ Distribuţie, E.ON Moldova Distribuţie, Electrica Distribuţie Muntenia Nord, Electrica Distribuţie Transilvania Sud şi Electrica Distribuţie Transilvania Nord.
Recuperarea diferențelor s-a făcut prin regularizarea facturilor, dar scăderea s/a eșalonat pe perioade foarte lungi.
