La obiect

Semne de oboseală în industrie: Ritmul comenzilor noi – la cel mai scăzut nivel din iunie 2017

Comenzile noi în industria prelucrătoare au evoluat sub potențial pentru a treia lună consecutiv, confirmând astfel slăbiciunile sectorului, altfel spus „maturitatea ciclului investițional post-criză”, potrivit… Mai mult

13.05.2019

Chestiunea

Sistemul cu 15 ani de învățământ obligatoriu: lipsesc doar infrastructura, banii de investiții și posibilitatea de-a funcționa

Potrivit reformei elaborate de ministrul Ecaterina Andronescu, românii vor fi obligați să urmeze 15 ani în sistemul de educație, trei fiind învățământ preșcolar și ceilalți… Mai mult

13.05.2019

La obiect

Inflaţia rămâne peste 4%, s-a redus drastic spaţiul pentru revenirea spre 3% pe final de an

Preţurile de consum pentru populaţie au crescut în luna aprilie 2019 cu 0,61%, valoare mai mare decât în aceeaşi lună a anului anterior (+0,54%). Astfel,… Mai mult

13.05.2019

Analiză

Problema bugetară a României: combinaţia toxică între veniturile „americane” şi cheltuielile „europene”

Intrată relativ recent în clubul economiilor de piaţă funcţionale, deşi are multiple probleme de dezvoltare ( nu doar economice) rămase în suspensie, România s-a uitat… Mai mult

12.05.2019

Cronicile
Cronicile

Discrepanțe ”fără precedent” în UE. CE propune un nou tablou de bord pentru monitorizarea evoluțiilor sociale

de Mariana Bechir 13.10.2013

Comisia Europeană propune un nou tablou de comandă pentru monitorizarea evoluțiilor sociale și în materie de ocupare a forței de muncă, pentru că disparitățile din Sud și Nord sunt atât de mari, încât ar putea afecta stabilitatea monetară a Uniunii.

Comisia propune, de asemenea, integrarea unui număr limitat de indicatori suplimentari din domeniul social și al ocupării forței de muncă în Raportul anual privind mecanismul de alertă (RMA) utilizat pentru detectarea dezechilibrelor economice.

Ele sunt necesare pentru că în Uniune s-a creat o discrepanță ”fără precedent” în domeniul social și al ocupării, iar disparitățile sunt atât de profunde încât afectează nu doar situația socio-economică a unor state membre, ci chiar stabilitatea monetară a UE ca întreg, a declarat joi László Andor, comisarul european pentru Ocupare, Afaceri Sociale și Incluziune.

Șomajul și riscul unei crize sociale au crescut din 2008 încoace într-un ritm mai pronunțat în anumite țări din zona euro, ceea ce a dus la creșterea distanței deja existente dintre sudul și nordul Uniunii.

(Citiți și: ”Noul defavorizat: tânăr, sărac, tânăr, şomer. O paralelă UK-România”)

Aproximativ un sfert din tinerii din zona euro activi din punct de vedere economic sunt șomeri (24 % în iulie 2013) și ratele de șomaj în rândul tinerilor prezintă diferențe substanțiale de la o țară la alta (rata cea mai ridicată se înregistrează în Grecia, 62,9 %, iar cea mai scăzută, în Germania, 7,7 %), mai puțin de 4 % din populația în vârstă de muncă din zona euro provine dintr-un alt stat membru decât cel de origine.

Tocmai de aceea, Comisia a propus ca statele membre să aloce minimum 20 % din pachetele financiare ce le revin în temeiul Fondului social european (FSE) (în intervalul 2014 – 2020), promovării incluziunii sociale și combaterii sărăciei.

Un nou tablou de bord

Pentru a analiza mai bine și a identifica rapid problemele majore, înainte ca acestea să se manifeste, UE are nevoie un nou tablou de bord.

Printre indicatorii lui s-ar număra:

  • rata șomajului și modul în care aceasta evoluează
  • rata tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) și rata șomajului în rândul tinerilor
  • venitul real brut disponibil al gospodăriilor
  • rata riscului de sărăcie în rândul populației de vârstă activă
  • inegalitățile

Pentru a vedea distanța dintre Sud și Nord, este suficientă compararea evoluției celor cinci indicatori propuși de Comisie în două dintre statele reprezentative pentru fiecare categorie: Spania și Germania – ambele raportate la media din eurozonă.

(Citiți și: ”Modelele sociale europene. Și observații pentru România”)

Rata șomajului

Rata șomajului din Spania, cea din Germania și media europeană erau foarte apropiate în 2007, dar s-au distanțat treptat, ajungând în 2012 la o diferență de peste 10 puncte procentuale.

Rata NEET

Și diferențele de la acest capitol sunt evidente.

Venitul real brut disponibil al gospodăriilor

În Spania, acest veniturile au început să crească rapid în 2008, dar la fel s-a întâmplat și cu îndatorarea gospodăriilor.
În 2009, gospodăriile au început să-și plătească datoriile, lucru ce continuă, dar veniturile au început să scadă.

Spaniolii economisesc tot mai puțin, iar povara datoriei rămâne încă substanțială.

Evoluția veniturilor gospodăriilor a fost mult mai moderată în Germania, în ultimul deceniu.

În timpul crizei, Germania a reușit să protejeze veniturile gospodăriilor și cererea, chiar dacă în ultimii ani acest efect de amortizare s-a diminuat.

Rata riscului de sărăcie în rândul populației de vârstă activă

Spania a înregistrat o deteriorare importantă a ratei sărăciei relative, a ratei copiilor aflați în sărăcie, a ratei sărăciei în rândul celor care lucrează, precum rata gospodăriilor care au dificultăți financiare.

Aici, nici Germania nu stă foarte bine, comparativ cu media zonei euro.

(Citiți și: ”Criza şi populismul au crescut inegalitatea socială prin distrugerea clasei mijlocii. coeficientul gini plasează România la marginea Europei”)

Inegalități

Nici la acest capitol Germania nu stă chiar atât de bine pe cât s-ar putea crede dacă ne uităm la performanțele economice.

Însă Spania a înregistrat o majorare semnificativă a inegalităților de venit, precum și a inegalităților de pe piața muncii.

Subangajarea a crescut accentuat, iar trecerea de la contracte temporare de muncă la cele permanente a scăzut la un nivel foarte mic (10%).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.10.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

Debut al programului Rabla pentru electrocasnice

Vladimir Ionescu

Ministerul Mediului a anunțat joi că programul Rabla pentru electrocasnice poate fi accesat începând de vineri, bugetul pentru acest an fiind de 40 de milioane… Mai mult

Stiri

Ritmul înmaticulărilor de vehicule comerciale crește de 3 ori mai repede în România decât media UE

Vladimir Ionescu

Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) a comunicat astăzi situația înmatriculărilor de vehicule comerciale în Statele Membre ale UE + EFTA în luna Aprilie și… Mai mult

Stiri

Halucinanta alternativă a economiei românești la autostrăzi: Cum arată tabloul vitezei trenurilor de marfă și al întârzierilor, în ultimii 10 ani de UE

Mariana Bechir

Nu mai puțin de 69 de ani au întârziat trenurile de marfă din România în 2018 – ruta feroviară fiind singura alternativă la transportul greu… Mai mult

Stiri

Peste jumătate din firmele de transport mărfuri riscă insolvența – Coface

Adrian N Ionescu

Cu flote îmbătrânite de apetitul pentru achizițiile vehicule „importate de ocazie”, sectorul transporturilor rutiere de mărfuri „rămâne unul vulnerabil, aflat în strânsă legătură cu infrastructura… Mai mult

Stiri

Kelemen Hunor: UDMR nu mai susține nicio măsură guvernamentală până la soluționarea situației din Valea Uzului

Razvan Diaconu

Preşdintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat joi că UDMR nu va mai susţine nicio iniţiativă sau măsură a Guvernului. “până la soluţionarea situaţiei cimitirului din… Mai mult

Europa

Audi renunță la modelele sportive în favoarea unor viitoare modele electrice

Victor Bratu

Constructorul german de automobile Audi va scoate din producţie modele sportive TT şi R8 pentru a putea investi 14 miliarde euro în vehicule electrice, a… Mai mult

Stiri

Crește raportarea infecțiilor nosocomiale – subdeclararea rămâne îngrijorătoare

Vladimir Ionescu

Peste 1.000 de infecții intraspitalicești  (IAAM ) au fost raportate în aplicația CaPeSaRo, în primele patru luni ale anului 2019, ceea ce înseamnă că declararea… Mai mult