fbpx

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Chestiunea

Prognoza de primăvară: 5% creșterea PIB pentru 2021 – dar atenție la competitivitate și la salariile reale!

Prognoza de primăvară a revizuit semnificativ în sus estimarea privind Produsul Intern Brut pe anul 2021, potrivit datelor comunicate de Comisia Națională de Strategie și… Mai mult

29.04.2021

Discrepanțe ”fără precedent” în UE. CE propune un nou tablou de bord pentru monitorizarea evoluțiilor sociale

de Mariana Bechir 13.10.2013

Comisia Europeană propune un nou tablou de comandă pentru monitorizarea evoluțiilor sociale și în materie de ocupare a forței de muncă, pentru că disparitățile din Sud și Nord sunt atât de mari, încât ar putea afecta stabilitatea monetară a Uniunii.

Comisia propune, de asemenea, integrarea unui număr limitat de indicatori suplimentari din domeniul social și al ocupării forței de muncă în Raportul anual privind mecanismul de alertă (RMA) utilizat pentru detectarea dezechilibrelor economice.

Ele sunt necesare pentru că în Uniune s-a creat o discrepanță ”fără precedent” în domeniul social și al ocupării, iar disparitățile sunt atât de profunde încât afectează nu doar situația socio-economică a unor state membre, ci chiar stabilitatea monetară a UE ca întreg, a declarat joi László Andor, comisarul european pentru Ocupare, Afaceri Sociale și Incluziune.

Șomajul și riscul unei crize sociale au crescut din 2008 încoace într-un ritm mai pronunțat în anumite țări din zona euro, ceea ce a dus la creșterea distanței deja existente dintre sudul și nordul Uniunii.

(Citiți și: ”Noul defavorizat: tânăr, sărac, tânăr, şomer. O paralelă UK-România”)

Aproximativ un sfert din tinerii din zona euro activi din punct de vedere economic sunt șomeri (24 % în iulie 2013) și ratele de șomaj în rândul tinerilor prezintă diferențe substanțiale de la o țară la alta (rata cea mai ridicată se înregistrează în Grecia, 62,9 %, iar cea mai scăzută, în Germania, 7,7 %), mai puțin de 4 % din populația în vârstă de muncă din zona euro provine dintr-un alt stat membru decât cel de origine.

Tocmai de aceea, Comisia a propus ca statele membre să aloce minimum 20 % din pachetele financiare ce le revin în temeiul Fondului social european (FSE) (în intervalul 2014 – 2020), promovării incluziunii sociale și combaterii sărăciei.

Un nou tablou de bord

Pentru a analiza mai bine și a identifica rapid problemele majore, înainte ca acestea să se manifeste, UE are nevoie un nou tablou de bord.

Printre indicatorii lui s-ar număra:

  • rata șomajului și modul în care aceasta evoluează
  • rata tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) și rata șomajului în rândul tinerilor
  • venitul real brut disponibil al gospodăriilor
  • rata riscului de sărăcie în rândul populației de vârstă activă
  • inegalitățile

Pentru a vedea distanța dintre Sud și Nord, este suficientă compararea evoluției celor cinci indicatori propuși de Comisie în două dintre statele reprezentative pentru fiecare categorie: Spania și Germania – ambele raportate la media din eurozonă.

(Citiți și: ”Modelele sociale europene. Și observații pentru România”)

Rata șomajului

Rata șomajului din Spania, cea din Germania și media europeană erau foarte apropiate în 2007, dar s-au distanțat treptat, ajungând în 2012 la o diferență de peste 10 puncte procentuale.

Rata NEET

Și diferențele de la acest capitol sunt evidente.

Venitul real brut disponibil al gospodăriilor

În Spania, acest veniturile au început să crească rapid în 2008, dar la fel s-a întâmplat și cu îndatorarea gospodăriilor.
În 2009, gospodăriile au început să-și plătească datoriile, lucru ce continuă, dar veniturile au început să scadă.

Spaniolii economisesc tot mai puțin, iar povara datoriei rămâne încă substanțială.

Evoluția veniturilor gospodăriilor a fost mult mai moderată în Germania, în ultimul deceniu.

În timpul crizei, Germania a reușit să protejeze veniturile gospodăriilor și cererea, chiar dacă în ultimii ani acest efect de amortizare s-a diminuat.

Rata riscului de sărăcie în rândul populației de vârstă activă

Spania a înregistrat o deteriorare importantă a ratei sărăciei relative, a ratei copiilor aflați în sărăcie, a ratei sărăciei în rândul celor care lucrează, precum rata gospodăriilor care au dificultăți financiare.

Aici, nici Germania nu stă foarte bine, comparativ cu media zonei euro.

(Citiți și: ”Criza şi populismul au crescut inegalitatea socială prin distrugerea clasei mijlocii. coeficientul gini plasează România la marginea Europei”)

Inegalități

Nici la acest capitol Germania nu stă chiar atât de bine pe cât s-ar putea crede dacă ne uităm la performanțele economice.

Însă Spania a înregistrat o majorare semnificativă a inegalităților de venit, precum și a inegalităților de pe piața muncii.

Subangajarea a crescut accentuat, iar trecerea de la contracte temporare de muncă la cele permanente a scăzut la un nivel foarte mic (10%).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.10.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

BNR menține dobânda-cheie de politică monetară la 1,25% pe an

Vladimir Ionescu

Banca Naţională a României a decis, în şedinţa de miercuri, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an şi păstrarea nivelurilor… Mai mult

Europa

Raport independent: Catastrofa pandemiei Covid putea fi evitată, OMS trebuie reformată

Razvan Diaconu

Situația catastrofală la care a ajuns pandemia Covid-19 putea fi evitată, însă ezitările și slaba coordonare din prima perioadă de după identificarea noului coronavirus au… Mai mult

Stiri

Înscrieri deschise | VIDEO-CONFERINȚA Sănătatea – capital economic și siguranță națională. Cum să vindecăm sistemul sanitar românesc

Redacţia

Perioada pe care o parcurgem arată că reforma în Sănătate nu presupune doar rezolvarea haosului organizațional: cu zeci de mii de morți, închiderea  instituțiilor esențiale,… Mai mult

Stiri

Contract semnat pentru lotul 2 al autostrăzii de centură a Bucureștiului. Termen promis pentru finalizarea A0: 2024

Razvan Diaconu

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a semnat miercuri contractul pentru proiectarea şi execuţia lotului 2 al autostrăzii de centură a Bucureştiului (semi-inelul nordic),… Mai mult

Europa

Daimler averizează guvernul german asupra costurilor sociale ale trecerii la automobile electrice

Iulian Soare

Dacă Uniunea Europeană vrea să promoveze trecerea la maşini cu emisii zero, atunci Daimler AG este pregătit, dar este necesar să existe o dezbatere deschisă… Mai mult

Stiri

Gilead Sciences anunță lansarea filialei din România

Vladimir Ionescu

Gilead Sciences, Inc. anunță înființarea unei subsidiare pentru desfășurarea activităților de marketing în România. Subsidiara va începe să desfășoare activități de marketing de la 1… Mai mult

Europa

Prognoza de primăvară a Comisiei, harta europeană: creșterea României în 2021 va fi de 5,1%, estimare mult îmbunătățită

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană și-a îmbunătățit substanțial estimarea privind creșterea economică a României în 2021, până la 5,1% în cadrul Prognozei de primăvară, publicată miercuri, de la… Mai mult