fbpx

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

Discrepanțe ”fără precedent” în UE. CE propune un nou tablou de bord pentru monitorizarea evoluțiilor sociale

de Mariana Bechir 13.10.2013

Comisia Europeană propune un nou tablou de comandă pentru monitorizarea evoluțiilor sociale și în materie de ocupare a forței de muncă, pentru că disparitățile din Sud și Nord sunt atât de mari, încât ar putea afecta stabilitatea monetară a Uniunii.

Comisia propune, de asemenea, integrarea unui număr limitat de indicatori suplimentari din domeniul social și al ocupării forței de muncă în Raportul anual privind mecanismul de alertă (RMA) utilizat pentru detectarea dezechilibrelor economice.

Ele sunt necesare pentru că în Uniune s-a creat o discrepanță ”fără precedent” în domeniul social și al ocupării, iar disparitățile sunt atât de profunde încât afectează nu doar situația socio-economică a unor state membre, ci chiar stabilitatea monetară a UE ca întreg, a declarat joi László Andor, comisarul european pentru Ocupare, Afaceri Sociale și Incluziune.

Șomajul și riscul unei crize sociale au crescut din 2008 încoace într-un ritm mai pronunțat în anumite țări din zona euro, ceea ce a dus la creșterea distanței deja existente dintre sudul și nordul Uniunii.

(Citiți și: ”Noul defavorizat: tânăr, sărac, tânăr, şomer. O paralelă UK-România”)

Aproximativ un sfert din tinerii din zona euro activi din punct de vedere economic sunt șomeri (24 % în iulie 2013) și ratele de șomaj în rândul tinerilor prezintă diferențe substanțiale de la o țară la alta (rata cea mai ridicată se înregistrează în Grecia, 62,9 %, iar cea mai scăzută, în Germania, 7,7 %), mai puțin de 4 % din populația în vârstă de muncă din zona euro provine dintr-un alt stat membru decât cel de origine.

Tocmai de aceea, Comisia a propus ca statele membre să aloce minimum 20 % din pachetele financiare ce le revin în temeiul Fondului social european (FSE) (în intervalul 2014 – 2020), promovării incluziunii sociale și combaterii sărăciei.

Un nou tablou de bord

Pentru a analiza mai bine și a identifica rapid problemele majore, înainte ca acestea să se manifeste, UE are nevoie un nou tablou de bord.

Printre indicatorii lui s-ar număra:

  • rata șomajului și modul în care aceasta evoluează
  • rata tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) și rata șomajului în rândul tinerilor
  • venitul real brut disponibil al gospodăriilor
  • rata riscului de sărăcie în rândul populației de vârstă activă
  • inegalitățile

Pentru a vedea distanța dintre Sud și Nord, este suficientă compararea evoluției celor cinci indicatori propuși de Comisie în două dintre statele reprezentative pentru fiecare categorie: Spania și Germania – ambele raportate la media din eurozonă.

(Citiți și: ”Modelele sociale europene. Și observații pentru România”)

Rata șomajului

Rata șomajului din Spania, cea din Germania și media europeană erau foarte apropiate în 2007, dar s-au distanțat treptat, ajungând în 2012 la o diferență de peste 10 puncte procentuale.

Rata NEET

Și diferențele de la acest capitol sunt evidente.

Venitul real brut disponibil al gospodăriilor

În Spania, acest veniturile au început să crească rapid în 2008, dar la fel s-a întâmplat și cu îndatorarea gospodăriilor.
În 2009, gospodăriile au început să-și plătească datoriile, lucru ce continuă, dar veniturile au început să scadă.

Spaniolii economisesc tot mai puțin, iar povara datoriei rămâne încă substanțială.

Evoluția veniturilor gospodăriilor a fost mult mai moderată în Germania, în ultimul deceniu.

În timpul crizei, Germania a reușit să protejeze veniturile gospodăriilor și cererea, chiar dacă în ultimii ani acest efect de amortizare s-a diminuat.

Rata riscului de sărăcie în rândul populației de vârstă activă

Spania a înregistrat o deteriorare importantă a ratei sărăciei relative, a ratei copiilor aflați în sărăcie, a ratei sărăciei în rândul celor care lucrează, precum rata gospodăriilor care au dificultăți financiare.

Aici, nici Germania nu stă foarte bine, comparativ cu media zonei euro.

(Citiți și: ”Criza şi populismul au crescut inegalitatea socială prin distrugerea clasei mijlocii. coeficientul gini plasează România la marginea Europei”)

Inegalități

Nici la acest capitol Germania nu stă chiar atât de bine pe cât s-ar putea crede dacă ne uităm la performanțele economice.

Însă Spania a înregistrat o majorare semnificativă a inegalităților de venit, precum și a inegalităților de pe piața muncii.

Subangajarea a crescut accentuat, iar trecerea de la contracte temporare de muncă la cele permanente a scăzut la un nivel foarte mic (10%).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.10.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban anunță că își depune luni demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor

Vladimir Ionescu

Ludovic Orban a anunţat că îşi va depune luni demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, după ce a fost învins de premierul Florin… Mai mult

Europa

Criza diplomatică dintre China şi Canada s-a încheiat după eliberarea şefei Huawei

Vladimir Ionescu

Criza diplomatică dintre China şi Canada, survenită după ce cea dintâi a deţinut doi cetăţeni canadieni drept răspuns la arestarea directoarei financiare a Huawei de… Mai mult

Stiri

Cristian Ghinea confirmă că va participa, alături de Florin Cîțu, la reuniunea cu preşedintele Comisiei Europene

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea (USR PLUS), anunţă că va participa luni la întâlnirea cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der… Mai mult

Stiri

Aripa Florin Cîțu preia conducerea PNL

Razvan Diaconu

  Florin Cîţu este câştigătorul alegerilor interne din PNL, reuşind să-şi asigure 2.878 de voturi, echivalentul a 60,2% din voturile valabil exprimate. Ludovic Orban a… Mai mult

Stiri

USR PLUS insistă: exclus să revenim la guvernare cu Florin Cîţu premier

Razvan Diaconu

USR PLUS şi-a reiterat sâmbătă poziţia luată printr-o decizie unanimă şi anume că nu poate reveni la guvernare cu Florin Cîţu premier. “Această decizie nu… Mai mult

Europa

Angela Merkel – un ultim apel pentru susţinerea candidatului CDU Armin Laschet

Iulian Soare

Angela Merkel a lansat sâmbătă un apel pentru a-l vota pe conservatorul Armin Laschet, în numele “viitorului” Germaniei, în ultimul său miting din ajunul unor… Mai mult

Stiri

Noapte “de foc” la spitalul de boli infecţioase din Iaşi cu pacienți Covid

Razvan Diaconu

Noaptea de vineri spre sâmbătă a fost una “de foc” la Spitalul de Boli Infecţioase “Sf. Parascheva” din Iaşi, a declarat managerul instituţiei, dr. Florin… Mai mult