Chestiunea

România cumpără cele mai scumpe gazele naturale din Rusia: Un Raport pe T 1 din 2019. Harta importurilor UE

  România a plătit cel mai mare preţ pe gazele naturale importate din Rusia în primul trimestru din 2019, 26,89 euro /MWh, potrivit Raportului trimestrial… Mai mult

02.07.2019

La obiect

Deficitul la 5 luni, cu 80% mai mare decât cel din 2018: nu se investește în plan local, pentru a nu exploda deficitul general

Deficitul bugetar înregistrat după cinci luni din anul 2019 a fost de 14,7  miliarde lei, cu 80% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului… Mai mult

02.07.2019

La obiect

Statul a accelerat împrumuturile în mai și iunie ca să recupereze sumele pierdute la începutul anului din cauza ”ordonanței lăcomiei”

Statul a împrumutat în prima jumătate a acestui an echivalentul a peste 38,8 miliarde de lei, peste jumătate din necesar, reiese din calculele cursdeguvernare.ro pe… Mai mult

01.07.2019

Chestiunea

Aportul județelor și regiunilor la PIB: decalaje severe între cele ”2-3 Românii”

Regiunea Bucuresti-Ilfov a contribuit anul trecut cu 26,6% din PIB-ul la nivel naţional, potrivit datelor publicate de CNSP în Proiecţia principalilor indicatori în profil teritorial.… Mai mult

01.07.2019

Cronicile

Discrepanțe ”fără precedent” în UE. CE propune un nou tablou de bord pentru monitorizarea evoluțiilor sociale

de Mariana Bechir 13.10.2013

Comisia Europeană propune un nou tablou de comandă pentru monitorizarea evoluțiilor sociale și în materie de ocupare a forței de muncă, pentru că disparitățile din Sud și Nord sunt atât de mari, încât ar putea afecta stabilitatea monetară a Uniunii.

Comisia propune, de asemenea, integrarea unui număr limitat de indicatori suplimentari din domeniul social și al ocupării forței de muncă în Raportul anual privind mecanismul de alertă (RMA) utilizat pentru detectarea dezechilibrelor economice.

Ele sunt necesare pentru că în Uniune s-a creat o discrepanță ”fără precedent” în domeniul social și al ocupării, iar disparitățile sunt atât de profunde încât afectează nu doar situația socio-economică a unor state membre, ci chiar stabilitatea monetară a UE ca întreg, a declarat joi László Andor, comisarul european pentru Ocupare, Afaceri Sociale și Incluziune.

Șomajul și riscul unei crize sociale au crescut din 2008 încoace într-un ritm mai pronunțat în anumite țări din zona euro, ceea ce a dus la creșterea distanței deja existente dintre sudul și nordul Uniunii.

(Citiți și: ”Noul defavorizat: tânăr, sărac, tânăr, şomer. O paralelă UK-România”)

Aproximativ un sfert din tinerii din zona euro activi din punct de vedere economic sunt șomeri (24 % în iulie 2013) și ratele de șomaj în rândul tinerilor prezintă diferențe substanțiale de la o țară la alta (rata cea mai ridicată se înregistrează în Grecia, 62,9 %, iar cea mai scăzută, în Germania, 7,7 %), mai puțin de 4 % din populația în vârstă de muncă din zona euro provine dintr-un alt stat membru decât cel de origine.

Tocmai de aceea, Comisia a propus ca statele membre să aloce minimum 20 % din pachetele financiare ce le revin în temeiul Fondului social european (FSE) (în intervalul 2014 – 2020), promovării incluziunii sociale și combaterii sărăciei.

Un nou tablou de bord

Pentru a analiza mai bine și a identifica rapid problemele majore, înainte ca acestea să se manifeste, UE are nevoie un nou tablou de bord.

Printre indicatorii lui s-ar număra:

  • rata șomajului și modul în care aceasta evoluează
  • rata tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) și rata șomajului în rândul tinerilor
  • venitul real brut disponibil al gospodăriilor
  • rata riscului de sărăcie în rândul populației de vârstă activă
  • inegalitățile

Pentru a vedea distanța dintre Sud și Nord, este suficientă compararea evoluției celor cinci indicatori propuși de Comisie în două dintre statele reprezentative pentru fiecare categorie: Spania și Germania – ambele raportate la media din eurozonă.

(Citiți și: ”Modelele sociale europene. Și observații pentru România”)

Rata șomajului

Rata șomajului din Spania, cea din Germania și media europeană erau foarte apropiate în 2007, dar s-au distanțat treptat, ajungând în 2012 la o diferență de peste 10 puncte procentuale.

Rata NEET

Și diferențele de la acest capitol sunt evidente.

Venitul real brut disponibil al gospodăriilor

În Spania, acest veniturile au început să crească rapid în 2008, dar la fel s-a întâmplat și cu îndatorarea gospodăriilor.
În 2009, gospodăriile au început să-și plătească datoriile, lucru ce continuă, dar veniturile au început să scadă.

Spaniolii economisesc tot mai puțin, iar povara datoriei rămâne încă substanțială.

Evoluția veniturilor gospodăriilor a fost mult mai moderată în Germania, în ultimul deceniu.

În timpul crizei, Germania a reușit să protejeze veniturile gospodăriilor și cererea, chiar dacă în ultimii ani acest efect de amortizare s-a diminuat.

Rata riscului de sărăcie în rândul populației de vârstă activă

Spania a înregistrat o deteriorare importantă a ratei sărăciei relative, a ratei copiilor aflați în sărăcie, a ratei sărăciei în rândul celor care lucrează, precum rata gospodăriilor care au dificultăți financiare.

Aici, nici Germania nu stă foarte bine, comparativ cu media zonei euro.

(Citiți și: ”Criza şi populismul au crescut inegalitatea socială prin distrugerea clasei mijlocii. coeficientul gini plasează România la marginea Europei”)

Inegalități

Nici la acest capitol Germania nu stă chiar atât de bine pe cât s-ar putea crede dacă ne uităm la performanțele economice.

Însă Spania a înregistrat o majorare semnificativă a inegalităților de venit, precum și a inegalităților de pe piața muncii.

Subangajarea a crescut accentuat, iar trecerea de la contracte temporare de muncă la cele permanente a scăzut la un nivel foarte mic (10%).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.10.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

1,5 miliarde de lei – oferta finală a Guvernului primarilor, pentru primari. Negocierile vor fi reluate săptămâna viitoare

Vladimir Ionescu

Negocierile dintre ministrul de Finanțe și reprezentanții organizațiilor asociative ale primarilor s-au încheiat miercuri cu ieșirea nervoasă a edililor din marile orașe, după ce Eugen… Mai mult

Stiri

Operațiunea ”Pacient sub acoperire”: Colegiul Medicilor spune că e incitare la comiterea de infracțiuni

Vladimir Ionescu

Acțiunea “pacientul sub acoperire”, demarată de ministrul Sănătății, nu înseamnă decât o incitare la comiterea de infracțiuni, se arată într-un comunicat al Colegiului Medicilor din… Mai mult

Europa

Comisia Europeană extinde MCV printr-un set de măsuri la nivelul întregii Uniuni

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a decis miercuri o serie de măsuri menite să consolideze și statul de drept în Europa, – măsuri care se referă nu doar… Mai mult

Stiri

CSM despre posibilitatea diminuării pensiilor magistraților: Nu vom tolera sub nicio formă!

Vladimir Ionescu

Eliminarea pensiilor de serviciu ale magistraților sau orice altă formă de diminuare a acestora “contravine principiului independenței justiției”, în opinia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM),… Mai mult

Mobile sticky

Mircea Geoană va fi secretar general adjunct al NATO

Razvan Diaconu

NATO a anunțat miercuri că secretarul general Jens Stoltenberg a decis numirea lui Mircea Geoană în funcția de secretar general adjunct al organizației. Potrivit anunțului… Mai mult

Stiri

Finanțele modifică Legea prevenției – amendă minim 8.000 lei și suspendarea activității pentru lipsa casei de marcat electronice

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) propune, printr-un proiect de act normativ, eliminarea contravenției referitoare la nerespectarea de cãtre utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a termenelor… Mai mult

Europa

Înmatriculările de mașini noi în UE – cel mai mare declin al anului, în iunie

Adrian N Ionescu

În matriculările de mașini noi au scăzut în Uniunea Europeană cu 7,8% în iunie față de aceeași lună a anului trecut, până la puțin peste… Mai mult