În timp ce miniștrii de finanțe din UE încearcă să găsească un teren comun cu privire la noile reguli privind datoria și deficitul care ar trebui să guverneze finanțele statelor membre începând de anul viitor, impactul acestora asupra investițiilor publice poate avea consecințe nefaste pentru economie.
(Citește și: ”Reforma fiscalității UE: Noi reguli pentru reducerea datoriilor”)
Experți și studii realizate de prestigioase think-tankuri și instituții avertizează asupra soluțiilor propuse de Bruxelles.
Optimism exagerat privind noile reguli fiscale
Vicepremierul spaniol Nadia Calviño s-a arătat optimistă, discutând miercuri cu comisia economică a Parlamentului European, în legătură cu mersul negocierilor privind revizuirea guvernanței economice prin noi reguli fiscale.
„Lucrările tehnice sunt foarte avansate. Avem peste 70% din text deja agreat în Consiliu”, a spus oficialul țării care deține președinția Consiliului, adăugând că își propune să încheie cu succes negocierile până la sfârșitul lunii septembrie.
Problema este, scrie Euractiv, că dintre cei patru economiști invitați miercuri la discuții la Comisia economică a Parlamentului European, toți patru au considerat regulile propuse ca fiind ”inadecvate”.
Afirmațiile sunt susținute de prestigioase surse independente.
Trei studii, o concluzie care ar trebui să îngrijoreze Bruxelles
Un studiu al think tank-ului economic Bruegel, publicat la începutul aceastei săptămâni, arată că propunerile Comisiei (prezentate în aprilie 2023) ar forța unele țări, în special Franța, să adopte ajustări fiscale profunde. Iar Germania și-ar dori chiar mai mult, argumentând pentru cerințe stricte de reducere a datoriilor, ceea ce ar duce la și mai multă consolidare fiscală.
Problema este că această consolidare fiscală nu funcționează întotdeauna în sensul reducerii nivelului datoriilor. După cum a arătat un studiu FMI publicat la începutul anului, „în medie, consolidările fiscale nu reduc nivelul datoriei/PIB”.
Motivul este simplu: atunci când un stat cheltuiește mai puțin, acest lucru va avea de obicei un impact negativ asupra PIB-ului, iar dacă acest impact este mai mare decât impactul asupra nivelului datoriei, raportul datorie/PIB va crește în loc să scadă.
Argumente contra propunerilor UE există și într-un alt studiu recent, realizat de Centrul pentru Economie Interdisciplinară al Universității Münster, care arătă că, cu cât regulile fiscale sunt mai stricte, cu atât vor constrânge investițiile.
Argumentul invocat de germani este edificator în cazul României, de exemplu: este mai puțin costisitor din punct de vedere politic să fie oprite proiectele de investiții decât să fie reduse cheltuielile populare, dar costisitoare, cum ar fi pensiile.
Regulile fiscale proaste slăbesc nu doar economia, ci și statul
Astfel, regulile fiscale prost concepute afectează economia nu numai pe termen scurt, ci și pe termen lung. Ele slăbesc atât economia, cât și statul.
„În general, vor fi necesare investiții suplimentare de 620 de miliarde euro anual pentru a îndeplini obiectivele Green Deal și RepowerEU”, a declarat Comisia în Raportul său de previziune strategică din această vară.
Comisia spune că cei mai mulți bani vor trebui să provină de la actori privați. Dar pentru ca banii privați să fie atrași, o mulțime de bani publici trebuie să meargă în investiții în infrastructură sau subvenții.
Cum se împacă asta cu regulile fiscale planificate de Comisie? E imposibil, spune o analiză recentă a Fundației New Economics.
Există riscuri pentru democrația însăși. După cum arată studiul ”Costul politic al austerității”, realizat de Social Science Research Network anul trecut, „consolidările fiscale duc la o creștere semnificativă a cotei de vot ale partidelor extremiste, la o prezență mai mică la vot și la o creștere a fragmentării politice”.
***
