Reformele pentru corectarea problemelor din sectorul financiar identificate în timpul crizei dintre 2007 şi 2009 sunt implementate prea lent şi sunt îngreunate de lobby-ul agresiv al industriei financiare, a declarat, marţi, directorul FMI, Christine Lagarde.
Băncile deţin în prezent mai mult capital decât aveau la declanşarea crizei financiare, în timpul căreia statele au fost nevoite să intervină cu fonduri publice pentru a stabiliza sectorul financiar, a declarat Christine Lagarde, citată de Reuters.
„Vestea proastă este că progresele sunt prea lente, iar încheierea este încă prea departe”, a explicat şeful FMI, preluat de MEDIAFAX.
Reforma sectorului bancar este complexă, dar este îngreunată şi de „reacţia agresivă a industriei financiare”, precum şi de oboseala care se instalează fără îndoială într-un proces atât de lung, a spus directorul FMI.
„O mare lacună este că problema instituţiilor financiare prea mari pentru a fi lăsate să se prăbuşească nu a fost rezolvată”, a afirmat Christine Lagarde, referindu-se la aşteptările ca guvernele să intervină pentru a salva orice instituţie de credit de mari dimensiuni, astfel încât să evite repetarea crizei.
FMI estimează că subvenţia implicită sau prin costurile mai mici de finanţare ale băncilor de pe urma faptului că sunt prea mari pentru a fi lăsate să se prăbuşească se ridică la 70 miliarde dolari în SUA şi la 300 miliarde dolari în zona euro.
Christine Lagarde a făcut apel la autorităţile de reglementare din toată lumea să se pună de acord asupra unui cadru pentru lichidarea băncilor mari cu probleme.
Directorul FMI şi cursa pentru preşedinţia Comisiei Europene
Numele şefului FMI, Christine Lagarde, a fost tot mai vehiculat în contextul Summit-ului special UE, care se desfăşoară în această seară la Bruxelles, unde se va discuta şi preşedinţia CE.
Cel mai nou curent de opinie este în favoarea numirii unei personalităţi care nu se regăseşte în oferta familiilor politice europene, numele luat în calcul fiind Christine Lagarde, potrivit EurActiv.
Actualul şef al FMI este afiliat grupului PPE iar analiştii consultaţi de EurActiv consideră că politicianul francez Christine Lagarde are şanse mai mari să fie nominalizat pentru conducerea Comisiei decât au cei trei candidaţi oficiali ai PPE, PES şi ALDE.
Germanul Martin Schulz, care conduce în continuare Parlamentul fiind în campanie electorală, a avertizat că următorul Parlament European nu va susţine un candidat numit “în spatele uşilor închise”.
Vice-Cancelarul Sigmar Gabriel, un social-democrat, a avertizat recent că numirea unui alt candidat decât cei înscrişi oficial în cursa pentru preşedinţia Comisiei Europene ar duce la “distrugerea democraţiei UE”.
Sursele diplomatice citate de EurActiv spun că electoratul european va înţelege eventuala susţinere acordată Christinei Lagarde, dacă măsura “va fi suficient de bine explicată”.
