Academia Română consideră că diminuarea numărului de ore de ştiinţe, din variantele de planuri-cadru pentru Gimnaziu, compromite „competitivitatea” absolvenților români de preuniversitar, într-un context global în care domeniilede vârf, bazate pe fizică, chimie şi biologie, constituie motorul economiei mondiale.
„… reducerea numărului de ore în cazul ştiinţelor este şi mai paradoxală dacă luăm în considerare faptul că Legea educaţiei naţionale (Nr. 1 din 5 ianuarie 2011) prevede că misiunea asumată de sistemul de învăţământ românesc este de „formare, prin educaţie, a infrastructurii mentale a societăţii româneşti, în acord cu noile cerinţe, derivate din statutul României de ţară membră a Uniunii Europene şi din funcţionarea în contextul globalizării, şi de generare sustenabilă a unei resurse umane naţionale înalt competitive” (Art. 2, paragraf 2)”, precizează Academia Română, într-un comunicat.
Având în vedere această obligaţie de a „genera” „resurse umane naţionale înalt competitive”, Academia Română consideră că diminuarea numărului de ore de ştiinţe compromite „competitivitatea înaltă”, într-un context global în care domeniile ştiinţelor de vârf, bazate pe fizică, chimie şi biologie, constituie motorul economiei mondiale.
(Citiți și: ”Planurile-cadru din Gimnaziu: ar putea fi reduse orele de Chimie și Fizică, Latina riscă să dispară, Religia rămâne”)
Pe de altă parte, Academia atrage atenţia că „eliminarea sau diminuarea numărului de ore la disciplinele umaniste compromite caracterul ‘naţional’ al ‘resursei umane'”, cu alte cuvinte, „operând în planurile-cadru strâmte ale noii pedagogii, şcoala va produce în mod evident mai puţini români competenţi”.
„Reamintim că reducerea numărului de ore de istorie şi geografie şi eliminarea limbii latine vor atenta grav la consolidarea în rândul elevilor a sentimentului identitar şi a stimei de sine ca români şi europeni. Fără conştiinţa rădăcinilor, a istoriei şi a trunchiului lingvistic şi civilizaţional latin comun împărtăşite de români cu celelalte naţiuni europene, poporul nostru va fi lipsit nu doar de reperele care îi asigură stabilitatea naţională, ci şi de elementele care îi facilitează aderarea la Uniunea Europeană ca spaţiu cultural şi de civilizaţie. Cultura generală, aceea pe care şcoala are menirea să o formeze, nu este altceva decât cultura comună, împărtăşită de toţi membrii unei anumite societăţi, iar societatea românească are în comun cu multe alte societăţi europene tocmai această întemeiere latină – istorică, civilizaţională – a identităţii noastre”, mai arată Academia.
„Convinşi fiind că acesta nu poate fi scopul politicilor educaţionale ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării, facem apel către conducerea Ministerului să orienteze echipele de lucru spre găsirea altor soluţii, care să nu afecteze formarea culturală, morală şi profesională a tinerilor români”, se mai arată în document.
Grupul de lucru pentru revizuirea planului cadru a elaborat patru variante destinate învățământului gimnazial, toate cu modificări importante.
Importante sunt primele două scheme, ultimele fiind creionate pe baza chestionarelor transmise de părinți și profesori. Niciunul dintre aceste grupuri nu a solicitat, de exemplu, creșterea numărului de ore destinate Informaticii sau eliminarea Religiei, însă profesorii doresc păstrarea orei de Educație tehnologică.
Planurile-cadru se schimbă în contextul diminuării numărului de ore din învățământul preuniversitar. Președintele Klaus Iohannis a promulgat în noiembrie 2019 legea ce prevede:
- de 20 de ore pe săptămână în clasele I-IV (față de 19-22 ore în prezent)
- o medie de 25 de ore la gimnaziu (față de 26-34 în prezent)
- 30 de ore la liceu.
Urmărește-ne pe Google News
