Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și Direcția Națională Anticorupție (DNA) ar putea fuziona peste mai mulți ani, în funcție de evoluția societății, într-o singură structură, Parchetul Antimafie, în opinia ministrului Justiției, Raluca Prună.
De altfel, ea a explicat într-un interviu acordat Adevărul că recenta reorganizare a DIICOT a fost făcută ținând această viziune pe termen lung:
„Am făcut din DIICOT, instituțional vorbind, exact ceea ce este și DNA-ul. Și am făcut asta în considerarea unei viziuni mai largi, întrucât, nu știu, este de presupus că în 10 ani, nu știu, într-un orizont de timp, pe termen lung de fapt, aceste structuri specializate probabil că vor fi reunite într-una singură. Rămâne de văzut cum evoluează societatea românească. (…) Un tip de Parchet Antimafia, care se ocupă și de corupție și de crimă organizată, dar repet, este un orizont pe un termen foarte lung”, a declarat Raluca Prună miercuri, la Adevărul live.
Reamintim că Executivul a aprobat pe 16 noiembrie o OUG de modificare a organizării și funcționării DIICOT.
Ea a introdus o infracțiune care-i vizează pe luptătorii teroriști străini potrivit căreia aceștia vor putea fi pedepsiți cu până la 12 ani închisoare.
Deplasarea unei persoane, de pe teritoriul statului al cărui cetățean este sau de pe teritoriul căruia își are domiciliul sau reședința, spre sau pe teritoriul unui alt stat decât cel al cărui cetățean sau rezident este, în scopul comiterii, planificării ori pregătirii actelor de terorism sau participării la acestea, ori pentru oferirea sau primirea de instruire sau pregătire pentru comiterea unui act de terorism ori pentru susținerea, în orice mod, a unei entități teroriste se va sancționa cu închisoarea de la 5 la 12 ani, iar tentativa infracțiunii se pedepsește, conform modificărilor.
Mai puține competențe
Pe de altă parte, din competența DIICOT sunt eliminate infracțiuni care, în opinia Ministerului Justiției, nu mai necesită, la acest moment, instrumentarea de către această unitate specializată de parchet:
- bancruta simplă
- evaziunea fiscală
- accesul ilegal la un sistem informatic
- exploatarea cerșetoriei
- uzul de armă fără drept
- falsificarea sau modificarea sau ștergerea marcajelor de pe arme letale.
“Ne-am gândit că este bine ca evaziunea fiscală să fie în competenţa exclusivă a unui singur tip de parchete, parchetele să spunem altele decât direcțiile specializate, astfel încât să putem vedea într-un termen scurt dacă se poate rezultate mai bune în ceea ce privește combaterea acestui fenomen”, explica Raluca Prună după adoptarea acestor schimbări.