Autoritățile române au alocat 5,97 miliarde de euro – adică 20,5% din valoarea totală- pentru proiectele de digitalizare conținute de Planul național de Relansare și Reziliență, inegal împărțite între cei 6 piloni și cele 15 componente ale ale acestora.
Cea mai semnificativă contribuție la acest procent o au alocările din pilonul 2, dar și restul pilonilor conțin proiecte cu contribuție importantă la atingerea pragului de minim de 20% stabilit de către Comisia Europeană.
În componenta 7 (Transformare digitală), destinată reformei sectorului public, conectivității și securității cibernetice, sunt alocate 1,81 miliarde euro – de departe cea mai semnificativă contribuție din toate cele 15 componente ale PNRR..
Alte contribuții semnificative se găsesc în:
- componenta 9 (Ajutor pentru mediul de afaceri, cercetare, dezvoltare și inovare), cu alocare de 1,06 miliarde euro
- componenta 15 (Educație), care vizează reforme și investiții pentru digitalizarea procesului de educație, are o alocare de 1,12 miliarde euro
- componenta 4 (Transport sustenabil) există o contribuție digitală de 864 milioane euro
Fondurile alocate digitalizării în toate cele 15 componente ale planului aprobat de către Comisia Europeană, în tabelul de mai jos:
Tranziția digitală
Planul românesc de redresare pune accent pe tranziție digitală și abordează provocările din toate sectoarele acesteia.
Măsurile conținute în strategia românească acoperă 5 dintre cele 7 arii prioritare identificate de către Comisia Europeană:
- conectivitate,
- capital uman,
- servicii publice digitale,
- digitalizarea mediului de afaceri
- investiții în capacități digitale și tehnologii avansate
Reformele și investițiile mai acoperă 4 dintre inițiativele-fanion prezentate de Comisie în Strategia 2021 de Creștere Sustenabilă:
- conectivitate
- modernizare
- intensificare (scale-up)
- recalificare/specializare (reskill and upskill).
În ceea ce privește administrația, planul promite să ”repare” principalele hibe de digitalizare ale administrației publice, precum: fragmentarea, lipsa interoperabilității și eliminarea barierelor birocratice.
O componentă-cheie a reformei digitale a administrației, Cloudul guvernamental, este conținută de componenta 7 (Transformare digitală), care vizează modernizarea administrației publice prin stabilirea cadrului necesar de atingere a interoperabilității sistemelor IT deținute de instituțiile publice și implementarea principiului ”once only”.
O a doua componentă de reforme vizează stabilirea cadrului general de dezvoltare și management a infrastructurii cloud care se va sprijini pe investiții majore menite să interconecteze 30 de instituții publice în nou creatul Cloud guvernamental.
Principalele proiecte finanțate prin PNRR
O serie de investiții complementare în digitalizarea administrației publice sunt incluse în componenta 7 (Transformare digitală): digitalizarea sistemului de sănătate, a sistemului judiciar, a serviciilor publice, a achizițiilor publice și muncii și protecției sociale.
Partea de digitalizare din PNRR acordă un interes deosebit sistemelor de telemedicină și e-health. O nouă platformă IT destinată Sistemului de Asigurări de Sănătate ar urma să consolideze capacitățile centrale, regionale și locale de a accesa date din sănătate prin conectarea a peste 25.000 de furnizori de servicii de sănătate.
Cu ajutorul telemedicinei este vizată creșterea accesului la consultații de specialitate a locuitorilor din zonele rurale, urban mic și a grupurilor vulnerabile.
Măsura-cheie în digitalizarea sistemului judiciar o reprezintă finalizarea sistemului ECRIS V, sistem de management al cazurilor noi. Finanțarea principală este asigurată prin Programul Operațional Creșterea Capacității Administrative, iar alocările din PNRR completează necesarul de fonduri.
Un sistem integrat IT este așteptat să îmbunătățească eficiența serviciilor publice. Principalul obiectiv al acestui capitol este dezvoltarea infrastructurii de supraveghere, de control și de asigurare a integrității fondului forestier și a transportului de masă lemnoasă, cu scopul de a combate tăierile ilegale.
PNRR susține și digitalizarea protecției sociale și muncii. Sunt conținute măsuri pentru digitalizarea Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă, astfel încât aceasta să reacționeze eficient la evoluțiile din piața muncii. Vor fi digitalizate și activitățile de control ale Inspectoratelor Teritoriale de Muncă și activitățile Agenției Naționale Pentru Plăți și Inspecție Socială.
Una dintre reformele asumate în cadrul componentei 13 o reprezintă operaționalizarea unui sistem IT care să fie utilizat în acordarea Venitului Minim de Incluziune.
PNRR va finanța și emiterea cărților de identitate electronice cu semnătură digitală. Pe durata de implementare a planului (până la 31 decembrie 2026) sunt alocați bani pentru emiterea a 8,5 milioane de astfel de cărți de identitate.
Efecte estimate ale investițiilor în digitalizare
Comisia Europeană se așteaptă ca toate investițiile în digitalizare incluse în PNRR să genereze o creștere a competitivității în România. În special, este așteptat ca România să poată să își îmbunătățească eficiența economică prin:
- Accelerarea digitalizării atât a IMM cât și a companiilor mari cu ajutorul investițiilor semnificative conținute în componenta 9 (ajutor pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare)
- Ajustarea competențelor digitale la nevoile pieței
- Implementarea formatelor electronice în procedura de achiziții publice
În domeniul conectivității, reformele conținute în componenta 7 (Transformare digitală) sunt așteptate să accelereze procesul de construcție națională a rețelelor 5G și să îmbunătățească acoperirea broadband.
În privința securității cibernetice sunt aprobate investiții pentru protejarea rețelelor deținute de 101 entități publice și private care dețin infrastructură IT de importanță națională și creșterea nivelului de maturitate a securității cibernetice a 1.000 de ”actori principali” (autorități locale, instituții sanitare, școli, companii)
