Parlamentul European a adoptat joi poziția de negociere pe Digital Services Act, un proiect de lege care vizează giganţii tehnologici americani, pentru obligarea acestora să combată conţinutul ilegal. Documentul aprobat de PE deschide calea pentru discuţii asupra planului cu ţările membre şi Comisia Europeană.
Digital Services Act, o propunere a comisarului antitrust Margrethe Vestager, ar forţa Amazon, Apple, Google şi Facebook să facă mai mult pentru a combate conţinutul ilegal de pe platformele lor, în caz contrar riscând amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală.
Franţa, care deţine preşedinţia rotativă a UE, urmăreşte ajungerea la un acord în prima jumătate a anului 2022.
Ce sunt serviciile digitale
Serviciile digitale joacă un rol important în viața noastră: folosim site-uri web, rețelele sociale, cărți electronice, stocare în cloud, muzică și streaming video. Toate acestea sunt definite ca servicii digitale.
Ce este Digital Services Act
În decembrie 2020, Comisia Europeană a propus un nou cadru legislativ pentru a aborda provocări precum vânzarea de produse false, răspândirea discursului instigator la ură, amenințările cibernetice, limitarea concurenței și dominația pe piață.
Ideea de bază din spatele propunerii este: ceea ce este ilegal în lumea reală, ar trebui să fie ilegal și în lumea online. Odată adoptat, își propune să creeze o lume online mai sigură. În esență, va moderniza directiva UE privind comerțul electronic.
Ce va face Legea privind serviciile digitale
Digital Services Act va permite utilizatorilor să aibă un cuvânt de spus cu privire la ceea ce văd online. Este menit să reglementeze reclamele direcționate, de exemplu, și va obliga platformele să șteargă conținutul dăunător și ilegal.
În special, va viza discursurile instigatoare la ură online, dezinformarea și produsele contrafăcute. Platformele se vor confrunta cu sancțiuni dacă nu reușesc să acționeze.
Ce furnizori vor fi afectați
Noua lege va afecta platformele și intermediarii online folosiți de sute de milioane de europeni în fiecare zi. Acestea includ platforme de social media precum Twitter și Facebook, magazine de aplicații, platforme de partajare a videoclipurilor și muzicii precum YouTube și Spotify, site-uri de călătorie online precum Airbnb și alte piețe digitale. O atenție deosebită va fi acordată platformelor online mari (cu peste 45 de milioane de utilizatori activi pe lună). Actul se va aplica și companiilor cu sediul în afara UE, dacă oferă servicii pe piața unică.
Cum vor fi afectate afacerile
Legiuitorii se așteaptă ca legea să ofere condiții de concurență echitabile pe piață și să permită întreprinderilor mici și mijlocii să intre pe piață. De asemenea, ei spun că țările terțe vor urma exemplul UE în stabilirea standardelor serviciilor digitale.
Ce impact produce la nivelul cetățeanului
Utilizatorii vor putea semnala conținut ilegal, platforma fiind apoi obligată să-i notifice cu privire la orice decizie. Va exista, de asemenea, un sistem de indicatori de încredere stabilit pentru entitățile cu expertiză specială într-un anumit domeniu. Vor exista reguli specifice pentru marile platforme online, unde utilizatorii vor putea evita conținutul personalizat. Platformele vor fi mai responsabile pentru dezinformare. De asemenea, va permite utilizatorilor să ia legătura cu companiile de social media în cazul în care conturile lor sunt blocate, de exemplu.
Care sunt următorii pași
Odată stabilită poziția de negociere a Parlamentului European, vor începe discuțiile atât cu Consiliul European, cât și cu Comisia Europeană. Franța, care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE, dorește să încheie dosarul înainte ca mandatul să se încheie în iulie, dar mulți experți spun că acest lucru este foarte puțin probabil.
Odată cu încheierea discuțiilor, deputații vor trebui să voteze acordul final, după care – și dacă va fi aprobată – legislația va trebui să fie aplicată în statele membre înainte de a deveni lege.
