Dialog diplomatic intens între Moscova şi cancelariile occidentale referitor la situaţia din Ucraina. Cu atât mai mult cu cât scenariul scindării Ucrainei este tot mai des vehiculat, iar Moscova nu recunoaşte legitimitatea noii puteri de la Kiev. Între timp, SUA par să fi făcut un pas înapoi şi să lase Europa să fie principalul jucător al perioadei de tranziţie.
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a avut marți o reuniune cu Consiliul de Securitate al Federației Ruse pentru a examina situația din Ucraina, informează agenţia EFE, citată de Agepres. Reprezentanţii ruşi nu au dat însă detalii despre concluziile sau conţinutul discuţiilor. Între timp, un site rusesc, flot.com, susţine că nave militare rusești, care transportă soldați au ajuns pe coasta ucraineană a peninsulei Crimeea. Una dintre ele a ajuns chiar marţi în regiune, la baza militară de la Sevastopol, şi ar transporta 300 de militari.
Flot.com a relatat de asemenea că pe 22/23 februarie, personalul de la unitatea 45 a Forțelor Speciale Aeriene și diviziuni suplimentare au fost transportate cu elicopterul la Anapa, un oraș de pe coasta rusă a Mării Negre. Institutului German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate estimează că la Sevastapol sunt staționați 26.000 de militari.
Rusia, chemată să colaboreze cu occidentalii şi să contribuie la ajutorul financiar pentru Ucraina
În contextul acestor informaţii, mai mult sau mai puţin verificate, mesajele cancelariilor occidentale pentru Rusia se înmulţesc şi cheamă spre o atitudine ponderată şi cooperantă a Moscovei.
Rusia ar trebui să se poarte ca un bun vecin al Ucrainei şi să îi permită să se îndrepte în ce direcţie vrea, după trei luni de nelinişte şi conflict intern, a transmis Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă al UE, Catherine Ashton, aflată la Kiev. Ea a spus că înţelege nevoia Rusiei e a păstra o legătură strânsă cu fosta sa republică sovietică, însă trebuie să existe un mesaj puternic privind respectarea integrităţii teritoriale a Ucrainei. Catherine Ashton şi-a arătat sprijinul pentru noii lideri de la Kiev, dintre ei, Vitali Kliciko anunţându-şi deja intenţia de a candida la alegerile prezidenţiale.
De cealaltă parte, replica Moscovei nu a întârziat: Ucraina nu trebuie forţată să aleagă între relaţii mai strânse cu Rusia sau cu Occidentul, a spus marţi şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov. A fost un ultim comentariu în seria de ameninţări venite dinspre Rusia şi adresate partenerilor occidentali.
„Atât Rusia cât şi Vestul trebuie să îşi folosească toate contactele cu forţele politice din Ucraina pentru calmarea situaţiei şi nu să caute să obţină avantaje unilaterale într-o perioadă în care dialogul naţional este atât de necesar”, a spus diplomatul rus.
Un dialog a avut loc şi între preşedinţii Franţei şi Federaţiei Ruse, luni, într-o conversaţie telefonică. Reprezentanţii preşedintelui francez au spus că iniţiativa a fost a lui Francois Hollande şi că a încercat să îl convingă pe omologul său de la Kremlin să sprijine o tranziţie politică paşnică în Ucraina. În plus, i-a cerut să coopereze pentru a asigura un ajutor financiar care ar ajuta modernizarea economică a Ucrainei.
Dialogul dintre liderii rus şi francez are loc după ce astfel de conversaţii au fost purtat de Vladimir Putin şi cu Angela Merkel şi Barack Obama. Mesajul liderilor occidentali a fost acelaşi de fiecare dată.
SUA fac un pas înapoi
După mesaje dure transmise lui Vladimir Putin de preşedintele Obama, care a spus că pentru liderul rus respectarea drepturilor omului are o valoiare diferită decât pentru occidentali, cei doi lideri mondiali au avut, acum patru zile, o discuţie telefonică în care par să fi lămurit lucrurile.
Din acţiunile administraţia de la Washington se poate trage concluzia că SUA au făcut un pas înapoi, lăsând Europa să joace principalul rol în Ucraina – când a fost vorba despre încetarea violenţelor, dar şi acum, când se pune problema tranziţiei politice. Adjunctul Secretarului de Stat american, William Burns, face marţi o vizită în Ucraina, sosind la o zi după Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă Catherine Ashton.
Americanii „se gândesc, cu siguranţă, că au nevoie de o relaţie constructivă cu Rusia în numeroase dosare, indiferent că este vorba despre Siria sau Iran”, comentează pentru AFP Joerg Forbrig, un specialist în regiunea Europa de Est din cadrul think tank-ului German Marshall Fund. Iar „un rol mai activ al Statelor Unite în dosarul ucrainean ar putea să implice riscuri la adresa acestei cooperări. Aşa că americanii fac un pas înapoi, pentru a nu provoca Moscova”, apreciază expertul german.
Declaraţiile Washingtonului referitor la noile autorităţi de la Kiev sunt precaute. După ce luni premierul Dmitri Medvedev a contestat legitimitatea noii conduceri ucrainene, şi Casa Albă a ales să păstreze ambiguitatea asupra statutului pe care îl are Oleksandr Turcinov în viziunea americanilor. Jay Carney, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Obama, a spus doar că Parlamentul „şi-a les preşedintele în mod legal”. A arătat însă că este evident că Viktor Ianukovici „nu conduce în mod activ ţara la ora ocatuală”, dar nu l-a numit pe noul lider de la Kiev preşedinte interimar.
Statele Unite susţin, în schimb, „necesitatea creării unui guvern pluripartidic de coaliţie, un guvern de tehnocraţi care va putea să ajute Ucraina să adopte deciziile importante care se impun, în special în domeniile economic şi financiar, în aşteptarea alegerilor anticipate”.
James Carney a mai precizat că ţara sa este pregătită „să susţină Ucraina în reformele necesare în vederea revenirii la stabilitate economică. Această susţinere ar putea să constea într-un program FMI”.
Dialog NATO – Rusia
Liderii militari ruşi au avut, la rândul lor, discuţii cu liderii militari ai NATO. Comandantul uprem al forţelor aliate din Europa, generalul american Philip Breedlove, a vorbit cu generalul Valeri Gherasimov, şeful forţelor armante ruse. Cei doi au convenit asupra faptului că situaţia din Ucraina trebuie urmărită cu atenţie şi că se vor informa reciproc asupra oricăror schimbări.
Europa şi SUA au avertizat Moscova să nu trimită trupe în Ucraina, după ce un consilier de la Kremlin a afirmat că acest lucru ar fi posibil.
Pe de altă parte NATO consideră că „Ucraina trece printr-o criză politică ce trebuie rezolvată politic”, a spus Oana Lungescu, purtătorul de cuvânt al secretarului general al Alianţei, când a fost întrebată dacă NATO pregăteşte un plan în eventualitatea unei intervenţii militare a Rusiei.
Miniştrii apărării din ţările NATO urmează să aibă o reuniune la Bruxelles, în această săptămână, în care vor discuta şi criza din Ucraina. Cel mai probabil, a precizat Oana Lungescu, citată de Reuters, ei îşi vor arăta susţinerea pentru o soluţie paşnică.
