Dezvoltarea Durabilă în statele din Europa Centrală și de Est față de media europeană: un tablou

Ritmul din 2023 în care statele din Europa Centrală și de Est (ECE) își îndeplinesc Obiectivele de Dezvoltare Durabilă a încetinit, mai ales la capitolele: Bunăstare și sănătate, reducerea inegalităților și educația, se arată în studiul realizat de Erste Group.

Referitor la diferențele dintre statele ECE și poziția relativă față de media UE, Slovenia ocupă primul loc, deoarece se situează peste media UE27 la cele mai multe obiective.
De cealaltă parte, România și Ungaria au cel mai mare potențial de creștere și de a ajunge din urmă restul statelor UE.
Din ECE, Croația a progresat la cel mai mare număr de obiective. În domeniul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, nicio țară nu a înregistrat progrese pentru toate cele 17 ținte.

Prezentăm mai jos evalările din Raportul Erste, privind Dezvoltarea stetelor din Europa Centrală și de Est față de media UE – o listă cu indicatori privind educația, sănătatea, speranța de viață, starea mediului.

Ungaria și Slovenia s-au îndepărtat de trei obiective comparativ cu 2022. Polonia și România s-au îndepărtat și ele de trei ținte, dar marchează o îmbunătățire față de 2022 (când s-au îndepărtat de cinci obiective).

România – utimul loc la sistemul de educație

În afară de România, peste 80% din populația în vârstă de muncă a absolvit studii medii sau postliceale.

Când sunt combinate, toate țările ECE (inclusiv România) sunt peste media UE. Ceea ce este interesent este că în ECE est o pondere mai mare a populației cu studii profesionale decât generale. În ceea ce privește învățământul terțiar, țările din regiune sunt sub media UE, în afară de Polonia unde peste 30% au absolvit instituții de învățământ terțiar.

Raportul dintre elevi și profesori este relativ ridicat în ECE

Raportul dintre studenți și personalul didactic este un indicator al modului în care sunt alocate resursele pentru educație. Cu toate acestea, rezultatele generale a mărimii claselor supra performanelor elevilor sunt mixte. Cel mai mare impact pozitiv asupra performanțelor copiilor este dat de mediul socio-economic al familiei. Raportul elevi-profesori este mai mare de 10 în toate țările ECE.

 Când vine vorba de cheltuielile educaționale, acestea nu depășesc 5,1% din Venitul Național Brut (VNB).

Cheltuielile cu sănătatea sunt printre cele mai mici din UE

Pentru toate țările ECE, cheltuielile cu sănătatea se ridică la mai puțin de 10% din PIB, reflectând structura populației, adică ponderea mai mică a vârstnicilor care necesită cheltuieli mai mari pentru sănătate.

Raportat la PIB, cele mai mari cheltuieli le are Slovenia (9,7% din PIB), și cele mai mici sunt în România (5,7% din PIB)

Când se compară numărul personalului din domeniul sănătății per locuitor, țările din Europa Centrală și de Est se află în jumătatea inferioară a statelor membre UE, cu excepția Cehiei, care are cel mai mare număr de medici, asistente și moașe din regiune.

Speranța de viață din ECE va rămâne sub media UE

În prezent, durata medie de viață în țările ECE este sub media UE. Oamenii trăiesc cel mai mult în Slovenia și cel mai puțin în Slovacia.

Este de așteptat ca îmbunătățirea asistenței medicale, a produselor farmaceutice și alte elemente să acorde nou-născuților o speranță de viață mai mare decât în prezent.

Ditre țările ECE, cea mai mică speranță de viață o au nou-născuții din România, de 76,6 ani, cu puțin în urma Ungariei.

Accesul la serviciile medicale variază mult în ECE

Motivele financiare, listele de așteptare și distanța prea mare față de un cabinet medical sunt cele trei motive pentru care o parte din populație este privată de asistența medicală necesară, toate acestea indicând probleme structurale a sistemului de asigurare a sănătății.

Croația, Ungaria și Cehia stau cel mai bine la acest capitol, restul statelor din regiune situându-se sub media UE. În plus lipsa asistenței medicale este corelată cu decesele ce putea fi evitate.

Decesele ce puteau fi prevenite reprezintă mai mult de jumătate din decesele evitabile

România și Ungaria au înregistrat un număr de decese evitabile mai mare decât dublu mediei UE. În schimb, Slovenia era doar merginal peste medie.
Au fost utilizate datele din 2019, din pre-pandemie pentru a avita orice posibilă eroare din cauza mortalității provocate de Covid.

Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă este un program al ONU de acţiune globală în domeniul dezvoltării cu un caracter universal şi care promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – economic, social şi de mediu.

Central Agendei 2030 se regăsesc cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităţilor şi a injustiţiei şi protejării planetei până în 2030.

1. Fără sărăcie – Eradicarea sărăciei în toate formele sale şi în orice context.

1. Foamete zero – Eradicarea foametei, asigurarea securităţii alimentare, îmbunătăţirea nutriţiei şi promovarea unei agriculturi durabile.

1. Sănătate şi bunăstare – Asigurarea unei vieţi sănătoase şi promovarea bunăstării tuturor la orice vârstă.

1. Educaţie de calitate – Garantarea unei educaţii de calitate şi promovarea oportunităţilor de învăţare de-a lungul vieţii, pentru toţi.

1. Egalitate de gen – Realizarea egalităţii de gen şi împuternicirea tuturor femeilor şi a fetelor.

1. Apă curată şi sanitaţie – Asigurarea disponibilităţii şi managementului durabil al apei şi sanitaţie pentru toţi.

1. Energie curată şi la preţuri accesibile – Asigurarea accesului tuturor la energie la preţuri accesibile, într-un mod sigur, durabil şi modern.

1. Muncă decentă şi creştere economică – Promovarea unei creşteri economice susţinute, deschise tuturor şi durabile, a ocupării depline şi productive a forţei de muncă şi a unei munci decente pentru toţi.

1. Industrie, inovaţie şi infrastructură – Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializării durabile şi încurajarea inovaţiei.

1. Inegalităţi reduse – Reducerea inegalităţilor în interiorul ţărilor şi de la o ţară la alta. 

1. Oraşe şi comunităţi durabile – Dezvoltarea oraşelor şi a aşezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente şi durabile. 

1. Consum şi producţie responsabile – Asigurarea unor tipare de consum şi producţie durabile.

1. Acţiune climatică – Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice şi a impactului lor.

1. Viaţa acvatică – Conservarea şi utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor şi a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă.

1. Viaţa terestră – Protejarea, restaurarea şi promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stoparea şi repararea degradării solului și stoparea pierderilor de biodiversitate.

1. Pace, justiţie şi instituţii eficiente – Promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, a accesului la justiție pentru toţi şi crearea unor instituţii eficiente, responsabile şi incluzive la toate nivelurile. 

1. Parteneriate pentru realizarea obiectivelor – Consolidarea mijloacelor de implementare și revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă.

(Citiți și: ”Cât mai putem finanța Modelul Bunăstare fără Dezvoltare. CRONICILE NR. 77. Sumarul, titlurile, autorii, coperta”)

***