Cheltuielile de 400 de miliarde de euro pentru dezvoltarea comunicațiilor 5G în Uniunea Europeană vor aduce 1.000 de euro în plus la produsul intern brut (PIB) al UE, până în 2025, potrivit unui raport al Curții de Conturi Europene.
De asemenea se vor crea sau transforma până la 20 de milioane de locuri de muncă în toate sectoarele economice, pentru implementarea unor reţele 5G securizate în statele membre ale UE.
Raportul mai spune însă că există întârzieri considerabile în implementarea reţelelor 5G în statele membre şi că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a se remedia problemele de securitate în implementarea reţelelor 5G.
„Tehnologia 5G oferă numeroase oportunități de creștere, dar, în același timp, vine cu anumite riscuri: numărul limitat al furnizorilor capabili să construiască și să opereze rețele 5G sporește fenomenul de dependență și riscurile asociate ingerințelor din partea unor „actori statali ostili” – spune raportul citat.
Țările UE ritmuri foarte diferite. Obiectivele UE – greu de îndeplinit
Toate statele membre, cu excepția Ciprului, a Lituaniei, a Maltei și a Portugaliei, au atins obiectivul intermediar stabilit pentru 2020 de a avea cel puțin un oraș important cu acces la servicii 5G. Totuși, multe țări din UE au întârzieri în ceea ce privește implementarea rețelelor lor 5G.
Comisia Europeană consideră că, în cazul a 16 țări din UE, probabilitatea de a atinge obiectivul stabilit pentru 2025 este, în cel mai bun caz, medie (Austria, Republica Cehă, Estonia, Germania, Irlanda, Lituania, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia și Slovenia) și, în cel mai rău caz, scăzută (Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru și Grecia), spune raportul Curții de Conturi.
Până în noiembrie 2021, 23 de state membre încă nu transpuseseră directiva UE, care, printre alte acțiuni, stabilește termene pentru atribuirea benzilor de pionierat pentru 5G.
În ritmul actual de punere în aplicare, auditorii avertizează că, cel mai probabil, obiectivele UE pentru deceniul actual nu vor fi îndeplinite.
Până la sfârşitul anului 2020, 23 de state membre lansaseră servicii 5G comerciale şi atinseseră obiectivul intermediar de a avea cel puţin un oraş important cu acces la astfel de servicii.
Curtea a observat însă că nu toate statele membre se raportează la obiectivele Comisiei în strategiile lor naţionale privind 5G sau în planurile lor naţionale privind banda largă.
În România, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) ar putea organiza licitaţia pentru spectrul 5G în aproximativ 4-5 luni de la promulgarea Codului Comunicaţiilor, care a trecut de Camera Deputaţilor şi va intra în dezbatere la Senat, a declarant preşedintele ANCOM, Vlad Stoica, în urmă cu o lună.
În Planul său de acţiune din 2016 privind 5G, Comisia a propus o acoperire 5G a tuturor zonelor urbane şi de-a lungul principalelor rute de transport ca obiectiv pentru 2025, iar în luna martie 2021 a propus pentru 2030 obiectivul unei acoperiri 5G complete.
Potrivit Comisiei, numai 11 state membre – inclusiv România – au şanse să atingă obiectivul stabilit pentru 2025.
Se știu puține despre problemele de securitate
Auditorii Curții de Conturi Europene mai remarcă, de asemenea, că, în pofida naturii transfrontaliere a preocupărilor în materie de securitate a 5G, există puține informații cu caracter public despre modul în care țările din UE abordează problemele de securitate, în special chestiunea furnizorilor cu grad ridicat de risc.
„Această situație îngreunează adoptarea de către statele membre a unei abordări concertate și limitează totodată capacitatea Comisiei de a propune îmbunătățiri în ceea ce privește securitatea rețelelor 5G. În practică, deoarece măsurile cuprinse în setul de instrumente nu au caracter obligatoriu, statele membre aplică abordări divergente în ceea ce privește atât utilizarea de echipamente provenite de la anumiți furnizori, cât și amploarea restricțiilor impuse cu privire la furnizorii cu grad ridicat de risc”, spune raportul citat.
Dacă statele membre vor exclude din rețelele lor furnizorii cu grad ridicat de risc fără să existe o perioadă de tranziție, „s-ar putea genera costuri de înlocuire substanțiale. Pentru moment, nu este clar dacă compensarea pentru astfel de costuri ar putea fi considerată drept ajutor de stat și dacă aceasta ar fi în conformitate cu normele UE în materie de concurență.
Până în prezent, „Comisia nu a evaluat impactul pe care l-ar putea avea construirea de către un stat membru a rețelelor sale 5G utilizând echipamente de la un furnizor considerat de alt stat membru a fi cu risc ridicat. Un astfel de scenariu ar putea afecta securitatea transfrontalieră și chiar funcționarea pieței unice a UE”, mai avertizează auditoria Curții de Conturi Europene
.
