În ciuda marelui său potențial, sectorul alimentar din România are cel mai mare deficit comercial din regiune, de aproape 2%, și contribuie cel mai mult la inflaţie în România, „decisiv” – potrivit Băncii Naţionale a României (BNR).
„Sectorul alimentar rămâne un punct nevralgic, România înregistrând cel mai amplu deficit comercial din regiune, în pofida potențialului agricol relativ ridicat”, spune analiza guvernatorului BNR, prezentată cu ocazia lansării ediţiei din mai a Raportului asupra inflaţiei.
(Citiți și: ”Banchetul de Centenar, la nota de plată: cine, cu ce și din banii cui a hrănit această țară foarte bogată”)
„România are un potenţial undeva între Italia şi Polonia” în privinţa producţiei agricole. În schimb, „Polonia şi Ungaria au excedent masiv pe balanţa comercială a alimentelor” , a remarcat guvernatorul Mugur Isărescu.
Sectorul alimentar este producător de dezechilibre fundamentale, în ciuda investiţiilor din domeniu.
Mari probleme structurale
Politica de stimulare a consumului prin creșterea salariilor a sporit și importurile și, odată cu acestea, și dezechilibrul balanței comerciale și de cont curent.
De altfel, la fiecare prezentare a unui raport al BNR, guvernatorul se vede silit să atragă atenţia asupra acestui dezechilibru care ar trebui să nu existe. „Este clar că avem probleme structurale în economie, iar politica monetară nu poate decât să câştige timp”, a spus de această dată Mugur Isărescu.
Multe alimente s-au scumpit de la începutul anului mai mult chiar decât combustibilii, care depind mult mai mult de piața externă: cartofii cu 32%, legume şi conserve (+13%), iar fructele cu 4,77% nu mult sub combustibilii (+5,56%).
„Avansul ratei anuale a inflației a fost imprimat în mod decisiv de scumpirea semnificativă a legumelor”, spune raportul citat.
Carnea și preparatele din carne, ca și produsele de morărit și panificație, laptele și produsele lactate au cele mari mari ponderi în coșul indicelui inflației CORE2 ajustat și cele mai mari rate anuale de creștere a prețurilor, într-o țară care nu duce lipsă de pășuni și este unul dintre grânarele Europei.
Dezechilibre absurde
Importurile de legume au crescut cu circa 36% în primele două luni ale anului (zeci de mii de tone) și sunt de peste două ori mai mari decât media sezonieră a anilor 2005 – 2017, spune raportul BNR asupra inflației.
(Citiți și: ””Banchetul de Centenar s-a terminat – urmează nota de plată”: Sumarul numărului 99 al CRONICILOR Curs de Guvernare”)
În ianuarie, gradul de acoperire al importurilor cu exporturile a ajuns la doar 65% pe segmentul produselor alimentare, semnificativ sub cel de la alte produse manufacturate, potrivit calculelor cursdeguvernare.ro.
Anul trecut, deficitul balanței comerciale la capitolul alimente și animale vii a fost de peste 1,85 miliarde euro.
(Citiți și: Deficitul comercial se adâncește spre valorile din timpul crizei: creştere cu o treime faţă de anul trecut)
În luna ianuarie 2019, nivelul deficitului a atins deja aproximativ 195 milioane euro, deși în fermele românești s-au investit fonduri europene de 8,3 miliarde euro, în exercițiul bugetar european 2014-2020, plățile directe a ajuns la 12,5 miliarde euro, potrivit Reporter Global.
