Deficitul comercial la nivelul lunii martie 2019 a fost de 1.232,1 milioane euro, cu circa 16% mai mare decât în aceeaşi lună a anului precedent. Cifrele INS referitoare la schimburile comerciale ale României în aceeaşi lună a anului nu prea mai lasă loc de interpretări.
Evoluţia negativă în timp este cât se poate de evidentă. Creşterea deficitului simultan cu inversarea tendinţelor între export şi import plus plafonarea ritmurilor sunt elocvente.
Cumulat pe primul trimestru, exporturile fob au însumat 17.532,0 milioane euro iar importurile CIF (inclusiv costurile de transport şi asigurare) 21.176,5 milioane euro.
Deficitul a urcat la 3.664,5 milioane euro, valoare cu 33,8% mai mare faţă de perioada ianuarie-martie 2018. Este o evoluţie care nu prea ne dă speranţe pentru îndeplinirea prognozei oficiale pe 2019, care vede o majorare a deficitului de doar 11,6%.
În pofida deficitului în creştere, gradul de acoperire al importurilor cu exporturile efectuate a urcat uşor, decla 86,0% la finele lui februarie la 86,3% pe primul trimestru din anul curent.
Din păcate, rămânem foarte aproape de valorile din anii de criză 2011- 2012 şi departe de cele din 2013-2014, când exporturile au fost motorul revenirii economice.
Deficitul consemnat pe segmentul de mărfuri în schimburile externe a ajuns după primul sfert al anului la 1,7% din PIB-ul estimat pentru 2019.
Producţia nu a ţinut pasul cu creşterea veniturilor iar competitivitatea transpusă în raportul calitate/preţ a avut de suferit în raport cu ţări precum Polonia sau Ungaria, pentru care am ajuns piaţă de desfacere.
Pondere îngrijorătoare a deficitului pe relaţia non-UE
În martie 2019, schimburile cu țările din UE au fost de 8,88 de miliarde euro la export și 10,29 miliarde euro la import (circa 78% din total la exporturi şi 75% la importuri). Pe segmentul de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 2,53 miliarde euro și importuri de 3,52 miliarde euro (aproximativ 22% din total la exporturi şi 25% la importuri).
Au rezultat, astfel, solduri negative de 2,31 miliarde de euro în schimburile cu ţările din UE şi de 1,34 miliarde euro pe relaţiile extracomunitare. Ponderea în deficit a comerţului cu ţările non-euro a coborât semnificativ sub pragul 40% din total, unde urcase după primele două luni ale anului (adică mult peste ponderea în total comerţ exterior).
Minus de două miliarde de euro din produse chimice şi combustibili
Soldul pozitiv din sectorul de mașini și echipamente de transport (singurul pe care îl mai avem) a ajuns la 617 milioane euro şi a acoperit 17% din deficitul înregistrat. Din păcate, acesta a fost anulat de minusul şi mai mare consemnat pe celelalte produse manufacturate (-814 milioane euro). Ceea ce reclamă o diversificare a producţiei, dincolo de concentrarea pe segmentul auto.
Totodată, a continuat să se manifeste deficitul greu de acceptat (date fiind condiţiile pedo-climatice de care dispunem) pe segmentul produselor alimentare, care au ajuns la un grad de acoperire sectorial semnificativ sub cel de la alte produse manufacturate, doar 65%. Pur şi simplu, plătim net peste două miliarde de euro pe an, pentru a face rost de mâncare la nivel naţional pe cererea existentă.
În continuare, principala problemă cu care se confruntă comerţul exterior sunt schimburile de produse din petrochimie, sector care a generat aproape trei miliarde de euro sau 80% din deficitul comercial din primele trei luni ale anului (58% la produse chimice şi derivate şi 22% la combustibili şi lubrifianţi).
Un răspuns
Drag popor, nu mai sta prostit!
Adevarul este ca alianta de guvernare PSD-ALDE nu face nimic esential pentru dezvoltarea tarii. Doar bate pasul pe loc, pierde vremea tarii si-i amageste pe taranii ei cu minciuni, cu povesti si… manele. S-au pierdut an dupa an ocazii extraordinar de favorabile pentru tara. Datele prezentate in Structura comertului international sunt stupefiante, inebunitoare, pur si simplu nu-ti vine sa crezi!
Cu greu tara a reusit sa iasa din criza economica din perioada 2009 – 2011 in care a virit-o timpitul ala stupid de Tariceanu, acel gogoasa – vorba unui galatean – labartata, expirata, mucegaita, care pierde vremea romanilor perindindu-se prin cele mai inalte functii in stat. Dupa ce s-au restabilit cu mari eforturi echilibrele macroeconomice, dupa ce tara si-a cistigat o larga deschidere internationala, a venit nenorocitul asta de Dragnea si ne-a adus iar pe marginea prapastiei – tara are deficite enorme, deficit bugetar, deficit comercial, deficit de cont curent, ultimele doua la valori nemaintilnite in istoria tarii, inflatie in crestere, curs valutar de nestapinit, imprumuturi uriase la cele mai mari dobinzi din Europa, in timp ce tara vecina, Ungaria, nu mai stie ce sa faca cu excedentele si le indreapta spre fericirea natiei ungare interne si externe – punindu-ne intr-o situatie delicata si cu toti partenerii nostrii externi. Practic dintr-o pozitie cu mari deschideri pentru dezvoltare am devenit iar de risul lumii.
Ce ocazie, ce ocazii irosite! Si pentru ce? Pentru ca acest nenorocit, Dragnea, si gasca lui sa scape de puscarie si sa-si subordoneze pentru utilizare personala toate institutiile statului.
Si poporul sta holbat si gura-casca la tot delirul acestui nemernic, de parca delirul lui l-ar face fericit.
De ce Dragnea nu-i la puscarie? De ce Vilcov nu-i la puscarie? De ce altii multi ca ei nu sunt la puscarie? Cumva din cauza ca magistratii tarii nu sunt bine retribuiti? Ba sigur ca magistratii tarii sunt bine retribuiti. Este de neinteles de ce magistratii tarii au ales sa transforme o retribuire care ar trebui sa fie meritata in niste salarii nesimtite.
Drag popor, nu mai sta prostit in fata nenorocitului Dragnea, du-te la vot, pune mina pe stampila, voteaza si la alegeri si la referendum, ca altfel nenorocitul te va duce la sapa de lemn, pentru ca… poate si vrea. Sa vad si eu o prezenta la urne de minim 70%, sa fiu si eu mindru ca sunt roman! :))