fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Cele mai recente date definitive privind PIB-ul pe regiuni în România. Implicații pentru adoptarea euro

România figurează ca PIB/locuitor exprimat în euro la nivelul de doar 35% din media UE27, potrivit datelor prelucrate post-Brexit și publicate recent de Eurostat pentru… Mai mult

11.05.2020

Analiză

Deficitul comercial a crescut cu peste 50% în martie – acoperirea importurilor cu exporturi a coborât sub nivelul din 2010

Deficitul comercial pe luna martie 2020 a fost de 1,85 miliarde euro, cu peste 50% mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

11.05.2020

La obiect

Eurostat: Economia României, pe locul 13 în UE. Am depăşit Grecia, Portugalia și Cehia

Economia României se situează pe locul 13 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor publicate de Eurostat pentru anul 2019 privitor la… Mai mult

08.05.2020

La obiect

România – penultima în UE la costul muncii, dar prima la creșterea lui

România s-a plasat în 2019 pe penultimul loc între statele membre UE în ce privește costul orar al muncii (întreaga economie, mai puțin agricultura și… Mai mult

08.05.2020

Destrămarea socială a României continuă. Politici de echilibrare?

de Marin Pana , 7.1.2019

Diferenţele în materie de PIB/locuitor între regiunile României s-au redus de la integrarea europeană dar decalajele între câştigurile salariale ale locuitorilor acestor regiuni s-au majorat, potrivit prognozei publicate de Comisia Naţională de profil.

Mai mult, tendinţa va continua până în 2022 pentru Moldova, Muntenia, Dobrogea şi Oltenia.

Polarizarea la nivel individual a beneficiilor raportate la rezultatele economice concretizate în PIB/locuitor va fi în creşterea semnificativă exact în regiunea capitalei, unde decalajele de nivel de trai în raport cu zona înconjurătoare se vor accentua cu ritmuri dintre cele mai ridicate (-8,9% pentru regiunea Sud Muntenia şi -6,2% pentru regiunea Sud-Est, vezi tabelul).

Benficiare nete în raport cu creşterea performanţelor economice vor fi, conform proiecţiei făcute de CNP, tocmai regiunile cele mai dezvoltate ale României, respectiv:

  • Bucureşti – Ilfov (+0,1% faţă de medie la salarizare deşi -9,8% la PIB/locuitor),
  • Nord-Vest (+5,6% la venit salarial, la o creştere neglijabilă de rezultate în raport cu media naţională),
  • Centru ( avantaj net +4,7%, în condiţii similare) şi
  • Vest (cu +3,5% rezultat din scăderea PIB/locuitor faţă de media naţională, corelată cu creşterea retribuirii muncii).

Pe axa sărăciei naţionale ( NE – SV), cele şase judeţe din Moldova care compun regiunea de Nord-Est vor fi afectate mai puţin, undeva la jumătate, în raport cu cele cinci judeţe care compun regiunea Sud-Vest Oltenia. Unde, în pofida celei mai mari îmbunătăţiri relative a PIB/locuitor în intervalul 2017 – 2022 (+5,4%), ar urma să asistăm la o scădere de aproape trei procente în raport cu media naţională a câştigului salarial mediu net.

(Citiți și: ”Noi și grecii: (In)eficiența transferurilor sociale pentru combaterea sărăciei. România în context european”)

Desigur, salariile de referinţă erau departe de a fi corelate cu PIB/locuitor, adică mai mici faţă de „normal” în regiunile mai dezvoltate şi mai mari în cele rămase în urmă. Însă ceea ce va conta în materie de percepţia populară şi pentru  deciziile la nivel individual va fi oportunitatea de a câştiga mai mult sau mai puţin faţă de situaţia actuală.

Destrămarea socială a României

Soluţia ar fi un efort investiţional din partea statului, puternic accentuat la Est şi la Sud de Carpaţi prin accelerarea construcţiei unor căi de transport moderne.

Dar o astfel de orientare ar prespune schimbarea filosofiei dinspre consum asigurat de stat către rezultatele mai bune ale sectorului privat, dinspre protecţia socială pe criterii de necesitate spre autoprotecţia prin salarii majorate mai rapid, ameliorate şi nu scăzute la orizontul anului 2022 faţă de media naţională.

Din păcate, pe motiv de profitabilitate ( economică şi politică) imediată, fără viziune din partea  statului, coeziunea între provinciile istorice are deja de suferit iar reversarea trendului se anunţă dificilă.

Plecarea spre piaţa unică unică europeană a muncii a celor mai capabili din zonele mai defavorizate ( şi nu numai) va amplifica discrepanţele.

Una peste alta, datele statistice oficiale sugerează că România se află într-un proces de destrămare socială extins în plan teritorial.

Limita de oportunism centrat pe prezent, fără o proiecţie care să întărească coeziunea naţională, în care unii sunt favorizaţi net iar alţii pierzători siguri, s-a cam atins.

Poate ar fi util să strângem rândurile cu soluţii optime pentru toţi şi nu cu încercarea de a flutura maximizarea beneficiilor pe anumite categorii, după interesele de moment.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.1.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

ANRE a avizat 35 de proiecte depuse primării în Programul Termoficare

Adrian N Ionescu

Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a emis, până în prezent, 35 de avize pentru proiecte depuse în cadrul Programului Termoficare, cu o… Mai mult

Stiri

Peste 8 milioane de bolnavi cronici, acces redus la medicația zilnică – Patronatul Producătorilor Români de Medicamente

Vladimir Ionescu

Pandemia Covid a generat o evoluție atipică a consumului de medicamente din România, cu achiziții de panică a unor produse, pe de o parte, și… Mai mult

Europa

Volkswagen, obligată să plătească compensații cetățenilor germani în scandalul Dieselgate

Iulian Soare

O curte federală a decis luni că Volkswagen trebuie să plătească compensații celor care au cumpărat autoturisme echipate cu motoare care manipulau emisiile de carbon.… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Din acest an, aranjamentele fiscale trebuie declarate la ANAF. Formularul de raportare, oficializat

AVOCATNET

Din iulie 2020, tranzacțiile prin care firmele își optimizează taxele trebuie raportate la Fisc. Obligația a fost introdusă prin OUG nr. 5/2020, cea care transpune,… Mai mult

Stiri

”La bal, sau la spital?” – Nu mai există cale de mijloc. CRONICILE Curs de Guvernare nr. 94 – Sumarul

Redacţia

Înaintea detaliilor privind conținutul numărului 94 al CRONICILOR, câteva caracteristici ale celei mai înalte publicații din România – cu un concept neobișnuit, cu o expertiză… Mai mult

Stiri

Conpet face un pas către producţia de electricitate ”verde”

Adrian N Ionescu

Transportatorul de ţiţei şi produse derivate prin conducte Conpet Ploieşti (COTE) îşi propune să investească 3 milioane de lei în construcţia de parcuri fotovoltaice pentru… Mai mult

Stiri

Bilanț coronavirus, 25 mai: peste 200 de cazuri noi

Vladimir Ionescu

După opt zile de coborâre a numărului de cazuri Covid-19 nou diagnosticate s-a situat sub 200, trendul s-a schimbat duminică și este confirmat de comunicarea… Mai mult