fbpx

Chestiunea

DOCUMENT / Marile companii de stat profitabile nu pot compensa pierderile de miliarde ale celorlalte peste 800 – analiză Consiliul Fiscal

Companiile cu capital majoritar de stat au înregistrat pierderi nete cumulate de 1,8 miliarde de lei în 2019, în ciuda profitului net de 3,7 miliarde… Mai mult

09.02.2021

La obiect

Prăbușire dramatică a productivității muncii în agricultura românească

Productivitatea muncii în agricultura românească s-a prăbușit în 2020, potrivit datelor publicate de Eurostat. Evoluția consemnată față de anul precedent a fost de -47,2%, la… Mai mult

09.02.2021

La obiect

Acoperirea importurilor cu exporturi coboară mult sub cea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2020 a urcat la 8,5% din PIB

Deficitul comercial a urcat în luna decembrie 2020 la 1.952,4 milioane euro, cu peste 10% în plus față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

09.02.2021

Chestiunea

Temelia Bugetului și a PNRR: 50% din actualii lucrători vor avea nevoie de noi calificări până în 2025

Aproximativ 50% din lucrătorii angajați în prezent vor avea nevoie de noi calificări până în 2025 pentru a răspunde nevoilor generate de criza Covid-19 pe… Mai mult

08.02.2021

Destrămarea socială a României continuă. Politici de echilibrare?

de Marin Pana , 7.1.2019

Diferenţele în materie de PIB/locuitor între regiunile României s-au redus de la integrarea europeană dar decalajele între câştigurile salariale ale locuitorilor acestor regiuni s-au majorat, potrivit prognozei publicate de Comisia Naţională de profil.

Mai mult, tendinţa va continua până în 2022 pentru Moldova, Muntenia, Dobrogea şi Oltenia.

Polarizarea la nivel individual a beneficiilor raportate la rezultatele economice concretizate în PIB/locuitor va fi în creşterea semnificativă exact în regiunea capitalei, unde decalajele de nivel de trai în raport cu zona înconjurătoare se vor accentua cu ritmuri dintre cele mai ridicate (-8,9% pentru regiunea Sud Muntenia şi -6,2% pentru regiunea Sud-Est, vezi tabelul).

Benficiare nete în raport cu creşterea performanţelor economice vor fi, conform proiecţiei făcute de CNP, tocmai regiunile cele mai dezvoltate ale României, respectiv:

  • Bucureşti – Ilfov (+0,1% faţă de medie la salarizare deşi -9,8% la PIB/locuitor),
  • Nord-Vest (+5,6% la venit salarial, la o creştere neglijabilă de rezultate în raport cu media naţională),
  • Centru ( avantaj net +4,7%, în condiţii similare) şi
  • Vest (cu +3,5% rezultat din scăderea PIB/locuitor faţă de media naţională, corelată cu creşterea retribuirii muncii).

Pe axa sărăciei naţionale ( NE – SV), cele şase judeţe din Moldova care compun regiunea de Nord-Est vor fi afectate mai puţin, undeva la jumătate, în raport cu cele cinci judeţe care compun regiunea Sud-Vest Oltenia. Unde, în pofida celei mai mari îmbunătăţiri relative a PIB/locuitor în intervalul 2017 – 2022 (+5,4%), ar urma să asistăm la o scădere de aproape trei procente în raport cu media naţională a câştigului salarial mediu net.

(Citiți și: ”Noi și grecii: (In)eficiența transferurilor sociale pentru combaterea sărăciei. România în context european”)

Desigur, salariile de referinţă erau departe de a fi corelate cu PIB/locuitor, adică mai mici faţă de „normal” în regiunile mai dezvoltate şi mai mari în cele rămase în urmă. Însă ceea ce va conta în materie de percepţia populară şi pentru  deciziile la nivel individual va fi oportunitatea de a câştiga mai mult sau mai puţin faţă de situaţia actuală.

Destrămarea socială a României

Soluţia ar fi un efort investiţional din partea statului, puternic accentuat la Est şi la Sud de Carpaţi prin accelerarea construcţiei unor căi de transport moderne.

Dar o astfel de orientare ar prespune schimbarea filosofiei dinspre consum asigurat de stat către rezultatele mai bune ale sectorului privat, dinspre protecţia socială pe criterii de necesitate spre autoprotecţia prin salarii majorate mai rapid, ameliorate şi nu scăzute la orizontul anului 2022 faţă de media naţională.

Din păcate, pe motiv de profitabilitate ( economică şi politică) imediată, fără viziune din partea  statului, coeziunea între provinciile istorice are deja de suferit iar reversarea trendului se anunţă dificilă.

Plecarea spre piaţa unică unică europeană a muncii a celor mai capabili din zonele mai defavorizate ( şi nu numai) va amplifica discrepanţele.

Una peste alta, datele statistice oficiale sugerează că România se află într-un proces de destrămare socială extins în plan teritorial.

Limita de oportunism centrat pe prezent, fără o proiecţie care să întărească coeziunea naţională, în care unii sunt favorizaţi net iar alţii pierzători siguri, s-a cam atins.

Poate ar fi util să strângem rândurile cu soluţii optime pentru toţi şi nu cu încercarea de a flutura maximizarea beneficiilor pe anumite categorii, după interesele de moment.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.1.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

SUA – prima țară care autorizează vaccinul anti-Covid al Johnson & Johnson

Iulian Soare

Statele Unite au acordat sâmbătă o autorizaţie de urgenţă vaccinului companiei farmaceutice americane Johnson & Johnson împotriva Covid-19 pentru persoanele în vârstă de cel puţin… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: Prima exploatare offshore este posibil să înceapă anul acesta

Vladimir Ionescu

Prima exploatare offshore este posibil să înceapă anul acesta, a declarat președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, sâmbătă. Taxele colectate din aceste exploatări de gaz din… Mai mult

Stiri

Ministrul Educației insistă ca elevii din clasele a VIII-a și a XII-a să meargă la școală indiferent de scenariu

Vladimir Ionescu

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat sâmbătă seară că va propune ca elevii din clasele a VIII-a şi a XII-a, care susțin examene naționale de… Mai mult

Europa

Ambasadorul UE la Havana, rechemat la Bruxelles – a cerut ridicarea embargoului impus Cubei de către SUA

Iulian Soare

Ambasadorul Uniunii Europene la Havana, Alberto Navarro (foto), a fost rechemat la Bruxelles după ce a semnat o scrisoare deschisă în care-i cere preşedintelui american… Mai mult

Europa

Cristian Ghinea, despre refacerea PNRR: Cea mai mare problemă este justificarea costurilor de instituții

Iulian Soare

Cea mai mare problemă a PNRR este să putem să justificăm costurile pe care instituţiile româneşti le-au pus acolo, a declarat sâmbătă ministrul Investiţiilor şi… Mai mult

Stiri

Bugetul a trecut de comisiile din Parlament și intră luni la dezbaterile în plen

Vladimir Ionescu

Comisiile parlamentare de buget-finanţe au adoptat, sâmbătă, raport favorabil la proiectul Legii bugetului de stat pe 2021. Proiectul va intra la dezbateri în plenul reunit… Mai mult

Stiri

Ministrul Muncii: Bugetarii pot opta să se pensioneze la 70 de ani; încă există copii fără CNP

Vladimir Ionescu

Raluca Turcan, ministrul Muncii, a declarat sâmbătă la audierea din comisiilor reunite de buget-finanțe ale Parlamentului că verificarea ajutoarelor sociale a dus la identificarea mai… Mai mult