Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

La obiect

Prognoza oficială – resetată odată cu președintele CNSP: ajustările indicatorilor cheie

După ce la Comisia Națională de (Strategie și) Prognoză, s-a înlocuit președintele, consecutiv schimbării Guvernului, a fost resetată și dată publicității tradiționala prognoză de toamnă.… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Fiscalitate și Buget 2020: Toți știm ce trebuie, dar nimeni încă nu știe cum. Ecuația financiară imposibilă a viitorului an

Conferința „Buget și fiscalitate 2020: dinspre politica oficială spre mediul de afaceri”, organizată miercuri de cursdeguvernare.ro cu sprijinul AmCham și ASE București și-a atins ținta: Numele… Mai mult

27.11.2019

Cronicile

Noi și grecii: (In)eficiența transferurilor sociale pentru combaterea sărăciei. România în context european

de Marin Pana , 20.11.2018

România figurează pe penultimul loc între statele membre UE în ceea ce priveşte reducerea sărăciei prin transferuri sociale, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2017.

Cu un procentaj de doar 16,61%, ne-am situat doar cu puţin înaintea Greciei ( 15,83%) şi aproape la jumătate faţă de media UE de 32,40%.

Evoluţia impactului transferurilor sociale pentru reducerea sărăciei în România de la aderarea la UE încoace arată că valoarea maximă a fost atinsă în anul de criză 2011 (23,63%), situată însă nu foarte departe de situaţia din anii de creştere 2007 – 2008, în care nu apucase să se manifeste creşterea rapidă a punctului de pensie.

Oarecum paradoxal, nivelul minim de impact al transferurilor sociale s-a observat chiar în anul de ieşire din criză, 2014, după care creşterea acestui indicator a fost tot mai pronunţată dar nivelul a rămas relativ redus faţă de practica europeană.

Pentru referinţă, menţionăm că cele mai mari valori s-au consemnat în Finlanda (56,8%) şi Danemarca (50,99%), cele două ţări UE în care impactul a fost majoritar.

Surprinzător, în urma lor apare Ungaria (46,4%), care devansează Suedia (46,08%) şi Franţa (44,81%). După care mai vin Slovenia (44,58%) şi Cehia (42,41%), plasate mai sus decât Austria (42,17%). Sub pragul de 40% coboară Olanda (39,73%) şi Belgia (39,54%), în spatele cărora şi peste media UE, figurează Polonia (37,50%).

La polul opus, cu puţin mai sus decât noi, apar verii italieni (19,44%), precedaţi de vecinii bulgari (19,86%), împreună cu care nu trecem de pragul de 20%. Depăşit de Letonia (21,91%), Portugalia (22,46%), Lituania (23,15%) şi Spania (23,94%), ceea ce conturează destul de clar un tablou socio-cultural şi ariile geografice, dincolo de nivelul de dezvoltare.

Dacă facem corelaţia cu procentajele celor care se află în risc de sărăcie după transferurile sociale, unde ne plasăm tot pe penultimul loc în UE, de data aceasta după Bulgaria ( noi cu 38,8% şi ei cu 40,4%, pe baza datelor Eurostat disponibile din 2016), rezultă că suntem mai puţin eficienţi în transferurile sociale la reducerea sărăciei decât bulgarii, italienii şi balticii din Lituania şi Letonia, dar cu puţin mai eficienţi decât grecii, afectaţi de condiţiile de austeritate.

Simplificat, transferurile sociale coboară rata de sărăcie cam de la 60% la 40% în Bulgaria, de la 55% la 39% în România, de la 53% la 30% în Lituania, de la 50% la 30% în Italia şi de la 50% la 28% în Letonia ( am luat în calcul doar statele în care sărăcia ar fi prevalentă FĂRĂ transferuri sociale), cu observaţia că este vorba despre o sărăcie relativ la situaţia din fiecare ţară în parte.

Aparent, datele arată că, pe de o parte, avem mulţi săraci şi, pe de altă parte, nici nu prea acordăm atenţie protecţiei sociale. Însă, ar trebui să ţinem cont de ponderea veniturilor publice ( implicit cea a cheltuielilor publice) în PIB, semnificativ mai mică decât cea a ţărilor amintite. Adică de necesitatea prealabilă de a creşte încasările la buget înainte de a derula politici sociale mai ample.

*

Notă:

Reducerea sărăciei în baza transferurilor sociale se calculează ca reducere a ratei de risc de sărăcie ca urmare a transferurilor sociale ( calculată prin compararea valorilor de dinainte şi de după aceste transferuri; pensiile nu sunt luate în considerare ca transferuri sociale în aceste calcule). Indicatorul este bazat pe statistica Eurostat referitoare la venituri, incluziune socială şi condiţii de viaţă ( abreviat EU-SILC, din lb. engleză).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.11.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Campanie PPE / Politica climatică europeană a următorului mandat

Vladimir Ionescu

Schimbările climatice sunt o realitate, afectează toți locuitorii planetei, iar Partidul Popular European (PPE) a reușit în ultima decadă să impună pe agenda europeană politici… Mai mult

Stiri

Document / Statul împrumută 177 milioane euro pentru construcția a 2 penitenciare, un centru de pregătire și un centru de recuperare a ofițerilor

Vladimir Ionescu

Statul român vrea să împrumute 177 milioane euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru a construi 2 penitenciare noi, un centru de… Mai mult

Stiri

OUG 114: ANRE a colectat 606 mil. lei din suprataxa de 2% pe afacerile companiilor energetice. Va folosi banii la „buna funcţionare”

Adrian N Ionescu

Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a colectat până în prezent 606 milioane de lei din contribuţia de 2% din cifra de afaceri a… Mai mult

Stiri

Șerban Pop, fost vicepreședinte ANAF, trimis în judecată pentru luare de mită – 2,5 milioane euro pentru rambursări de TVA

Vladimir Ionescu

Șerban Pop, fost vicepreședinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), a fost trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție într-un dosar în care… Mai mult

Stiri

Tarife mai mici pentru convorbirile în rețele mobile, de la 1 ianuarie 2020

Vladimir Ionescu

Operatorii de telefonie mobilă care activează pe piaţa din România vor percepe, începând cu 1 ianuarie 2020, un tarif maxim de terminare a apelurilor la… Mai mult

Stiri

Supraacciza la carburanţi a fost eliminată. Efectele deciziei și calculele aferente

Adrian N Ionescu

Camera Deputaților a aprobat în plen proiectul de lege de modificare a Codului Fiscal privind eliminarea supraacizei la carburanți. Eliminarea supraaccizei de 32 de bani… Mai mult

Stiri

Recursul compensatoriu a fost abrogat, legea va continua însă să producă efecte

Vladimir Ionescu

Recursul compensatoriu, care a dus la eliberarea înainte de termen a peste  a fost abrogat miercuri, cu 272 voturi „pentru” şi cinci abţineri. Legea pleacă… Mai mult