La obiect

Internaționalizarea afacerilor românești – o perspectivă a momentului

Internaționalizarea afacerilor  românești a fost posibilă, în ultimii ani,  pentru mulți antreprenori locali prin asocierea cu un partener străin. Mediul de afaceri așteaptă, însă, și… Mai mult

07.07.2019

Europa

Compromis european pe galeria noilor lideri europeni: Ursula von der Leyen și Charles Michel ar urma să conducă Comisia și Consiliul European

Ursula von der Leyen, ministrul de apărare al Germaniei, este propunerea liderilor UE după trei zile de negocieri pentru şefia Comisiei Europene. “Consiliul European a… Mai mult

02.07.2019

Chestiunea

România cumpără cele mai scumpe gazele naturale din Rusia: Un Raport pe T 1 din 2019. Harta importurilor UE

  România a plătit cel mai mare preţ pe gazele naturale importate din Rusia în primul trimestru din 2019, 26,89 euro /MWh, potrivit Raportului trimestrial… Mai mult

02.07.2019

La obiect

Deficitul la 5 luni, cu 80% mai mare decât cel din 2018: nu se investește în plan local, pentru a nu exploda deficitul general

Deficitul bugetar înregistrat după cinci luni din anul 2019 a fost de 14,7  miliarde lei, cu 80% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului… Mai mult

02.07.2019

Cronicile

Noi și grecii: (In)eficiența transferurilor sociale pentru combaterea sărăciei. România în context european

de Marin Pana , 20.11.2018

România figurează pe penultimul loc între statele membre UE în ceea ce priveşte reducerea sărăciei prin transferuri sociale, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2017.

Cu un procentaj de doar 16,61%, ne-am situat doar cu puţin înaintea Greciei ( 15,83%) şi aproape la jumătate faţă de media UE de 32,40%.

Evoluţia impactului transferurilor sociale pentru reducerea sărăciei în România de la aderarea la UE încoace arată că valoarea maximă a fost atinsă în anul de criză 2011 (23,63%), situată însă nu foarte departe de situaţia din anii de creştere 2007 – 2008, în care nu apucase să se manifeste creşterea rapidă a punctului de pensie.

Oarecum paradoxal, nivelul minim de impact al transferurilor sociale s-a observat chiar în anul de ieşire din criză, 2014, după care creşterea acestui indicator a fost tot mai pronunţată dar nivelul a rămas relativ redus faţă de practica europeană.

Pentru referinţă, menţionăm că cele mai mari valori s-au consemnat în Finlanda (56,8%) şi Danemarca (50,99%), cele două ţări UE în care impactul a fost majoritar.

Surprinzător, în urma lor apare Ungaria (46,4%), care devansează Suedia (46,08%) şi Franţa (44,81%). După care mai vin Slovenia (44,58%) şi Cehia (42,41%), plasate mai sus decât Austria (42,17%). Sub pragul de 40% coboară Olanda (39,73%) şi Belgia (39,54%), în spatele cărora şi peste media UE, figurează Polonia (37,50%).

La polul opus, cu puţin mai sus decât noi, apar verii italieni (19,44%), precedaţi de vecinii bulgari (19,86%), împreună cu care nu trecem de pragul de 20%. Depăşit de Letonia (21,91%), Portugalia (22,46%), Lituania (23,15%) şi Spania (23,94%), ceea ce conturează destul de clar un tablou socio-cultural şi ariile geografice, dincolo de nivelul de dezvoltare.

Dacă facem corelaţia cu procentajele celor care se află în risc de sărăcie după transferurile sociale, unde ne plasăm tot pe penultimul loc în UE, de data aceasta după Bulgaria ( noi cu 38,8% şi ei cu 40,4%, pe baza datelor Eurostat disponibile din 2016), rezultă că suntem mai puţin eficienţi în transferurile sociale la reducerea sărăciei decât bulgarii, italienii şi balticii din Lituania şi Letonia, dar cu puţin mai eficienţi decât grecii, afectaţi de condiţiile de austeritate.

Simplificat, transferurile sociale coboară rata de sărăcie cam de la 60% la 40% în Bulgaria, de la 55% la 39% în România, de la 53% la 30% în Lituania, de la 50% la 30% în Italia şi de la 50% la 28% în Letonia ( am luat în calcul doar statele în care sărăcia ar fi prevalentă FĂRĂ transferuri sociale), cu observaţia că este vorba despre o sărăcie relativ la situaţia din fiecare ţară în parte.

Aparent, datele arată că, pe de o parte, avem mulţi săraci şi, pe de altă parte, nici nu prea acordăm atenţie protecţiei sociale. Însă, ar trebui să ţinem cont de ponderea veniturilor publice ( implicit cea a cheltuielilor publice) în PIB, semnificativ mai mică decât cea a ţărilor amintite. Adică de necesitatea prealabilă de a creşte încasările la buget înainte de a derula politici sociale mai ample.

*

Notă:

Reducerea sărăciei în baza transferurilor sociale se calculează ca reducere a ratei de risc de sărăcie ca urmare a transferurilor sociale ( calculată prin compararea valorilor de dinainte şi de după aceste transferuri; pensiile nu sunt luate în considerare ca transferuri sociale în aceste calcule). Indicatorul este bazat pe statistica Eurostat referitoare la venituri, incluziune socială şi condiţii de viaţă ( abreviat EU-SILC, din lb. engleză).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.11.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Soluție de avarie pentru sistemul informatic al Sănătății – licitație pentru 3 zile de mentenanță

Mariana Bechir

Soluția pe termen scurt găsită de autorități în cazul platformei informatice a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) este achiziționarea, pentru o perioadă de… Mai mult

Europa

Microsoft achită 25 milioane dolari pentru a închide o investigație vizând acte de corupţie în Ungaria

Razvan Diaconu

Compania americană Microsoft a acceptat să achite 25 de milioane de dolari pentru soluţionarea unui litigiu cu Administraţia SUA privind încălcarea reglementărilor anticorupţie în Ungaria.… Mai mult

Stiri

Importurile de gaze în mai 2019, de 353 de ori mai mari decât cele din mai 2018 – date ANRE. Ce spune Ministerul Energiei

Razvan Diaconu

România a importat în mai 2019 o cantitate de gaze de 1.185.490 MWh, de 353 de ori mai mult faţă de aceeaşi lună a anului… Mai mult

Stiri

Sistemul informatic al CNAS / Mentența bazei de date – contract acordat în regim de urgență

Vladimir Ionescu

Mentenanța Bazei de Date a sistemului informatic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) va fi atribuit în regim de urgență, luni, după 22… Mai mult

Stiri

Cele mai mari 1.000 de firme din România fac profit tot mai greu. Costurile cresc mai mult decât veniturile

Adrian N Ionescu

Mediul de afaceri din România s-a deteriorat de la an la an, potrivit indicatorilor de profitabilitate ai celor mai mari 1.000 de companii active, spune… Mai mult

Stiri

Iran anunță destructurarea unei rețele CIA: 17 persoane arestate, unele deja condamnate la moarte

Vladimir Ionescu

Autorităţile iraniene au anunţat luni că au arestat 17 persoane, dintre care câteva au fost condamnate la moarte, în cadrul unei operaţiuni de dezmembrare a… Mai mult

Stiri

Cardul de sănătate – a 22-a zi de nefuncționare. Reuniune de urgență la Ministerul Sănătății

Razvan Diaconu

Sistemul cardului național de sănătate nu funcționează pentru a 22-a zi consecutiv, aceasta fiind cea mai gravă avarie de la darea sa în folosință. CNSAS… Mai mult