Desantul european la Bucuresti: Mesajele contradictorii ale unei frumoase festivități

România a marcat, joi, preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene într-o ceremonie cu fast, organizată la Ateneul Român, ocazie de care liderii europeni au profitat pentru a încuraja public România, dar și pentru a lansa, tot public, avertismente adresate coaliției la guvernare la București.

Discursurile reprezentanților puterii legislative și executive au conținut însă mesaje care vor marca relația Bruxelles-București în următoarele luni.

Există, însă cel puțin 3 mesaje subliminale pe care autoritățile de la București le-au transmis joi seară Bruxellesului:

1. Cel mai bine poziționați în sală, dintre foștii oficiali români care au negociat aderarea României la UE au fost doi condamnați pentru corupție, care au și făcut închisoare.

E vorba de Adrian Severin – plasat în spatele și în cadrul președintelui Iohannis și al președinților instituțiilor europene – după cum se vede în fotografia de mai jos.

Alături de Adrian Năstase, care a fost plasat într-o lojă lângă fostul comisar european Dacian Cioloș.

Ceilalți actori și negociatori esențiali ai aderării fie au avut locuri poziționate în sală, fie nu au fost invitați.

2. Ridicolul joc comparativ dintre discursurile lui C.P. Tăriceanu și Donald Tusk:

În timp ce președintele Consiliului European, polonezul Tusk, și-a ținut excepționalul discurs în limba română pentru a se face înțeles de către toți românii care au urmărit festivitatea, președintele Senatului, românul C.P. Tăriceanu, și-a rostit în limba engleză un discurs ambiguu ca poziționare față de regulile Uniunii Europene.

3. Absolut niciunul dintre oficialii puterii de la București nu a rostit sintagma ”stat de drept”. Asta în timp ce toți oficialii de la Bruxelles au rostit-o fiecare de mai multe ori în discursuri.

*

La ceremonia oficială au participat, venind de la Bruxelles, președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, președintele Consiliului European, Donald Tusk, și întreg Colegiul Comisarilor.

România a fost reprezentată de președintele Klaus Iohannis, de președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, de șeful guvernului, Viorica Dăncilă. Marele absent al reuniunii a fost președintele Camerei, Liviu Dragnea, aflat în vacanță. Delegat să suplinească absența liderului PSD a fost Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei.

Donald Tusk: Apărați valorile europene așa cum a apărat Helmut Duckadam 4 penalty-uri la rând. A reușit, o să reușiți și voi

Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, și-a susținut discursul în limba română, fiind aplaudat la final la scenă deschisă de întreaga asistență. Principalele idei transmise:

• Sunt sigur că președinția dvs va fi la fel de energică, de românească și de europeană ca muzica lui George Enescu. O spun pentru că știu cât de rezistentă și creativă este națiunea română
• Veți fi gazdele Europei și sunt convins că veți acționa în spiritul proverbului omul sfințește locul.
• Depinde numai de dvs dacă politica dvs va fi pentru Europa un exemplu bun, sau un avertisment sever
• Celor care își imaginează că pot găsi scurtături le spun că se înșală. Celor care fac eforturi pentru a apăra valorile europene, le spun continuați lupta
• România are puterea de a fascina și de a încânta. În familia mea, prima mașină a fost Dacia o mie trei sute (1300) a socrului meu. Întâmplarea face că, astăzi, socrul fiului meu conduce și el o Dacie Duster. Totuși, mai mult decât mașinile românești mă fascinează intelectualii și sportivii români. Mircea Eliade, pe care l-am citat mai devreme, Emil Cioran, dadaistul Tristan Tzara, Eugen Ionescu sunt toți eroi ai imaginației mele.
• Fac un apel la toți românii, să apere fundamentele civilizației noastre politice, libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viața publică, statul de drept și Constituția așa cum a apărat Helmuth Duckadam patru penaltiuri la rând. Atunci mi s-a părut imposibil, dar a reușit. Vă asigur de tot sprijinul meu

Antonio Tajani: Drumul e dificil, dar poporul român nu este singur

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a spus:

• Traversăm o perioadă de schimbări profunde și rapide. Revoluția tehnologică, valurile de migranți, tensiunile de la frontierele noastre, terorismul, încălzirea globală: toate acestea îi sperie pe mulți europeni. În fața unei Uniuni adesea incapabile să reacționeze rapid, sirenele populiste câștigă teren.
• Votul pentru Brexit, războaiele comerciale, protestele cetățenilor și apariția unor mișcări suveraniste ne obligă să reflectăm la calea de urma
• Contăm pe Președinția română pentru a duce mai departe această ambiție și pentru a susține ideea de coeziune și solidaritate. Doresc să mulțumesc României pentru că s-a oferit să primească solicitanți de azil din țările de primă intrare în Uniune. Este un exemplu de urmat.
• Fac apel la statele membre care o blochează să-și modifice poziția. Aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen ar fi benefică pentru securitatea tuturor țărilor europene și sper că aceasta se va realiza în cursul Președinției române.
• Trebuie, de asemenea, să apărăm dreptul cetățenilor de a vota liber la următoarele alegeri europene, făcând tot posibilul pentru ca știrile false să nu denatureze campania electorală, în tentativa lor de a manipula convingerile politice.
• Să nu ne temem, însă, de „enormitatea posibilului”, cum spunea filozoful Emil Cioran. Drumul care vă stă în față e dificil, dar poporul român nu este singur. Puteți conta pe susținerea Parlamentului European și pe susținerea mea.
• La câteva săptămâni de la sărbătorirea a 100 de ani de la unirea României, aș vrea să vă reamintesc această vorbă din înțelepciunea populară română: „unde e unul, nu e putere, unde sunt doi, puterea crește”! Să o facem atunci!

Jean Claude Juncker: Nu există loc de compromisuri  dacă e vorba de respectarea statului de drept și a democraţiei

• România preia președinția UE într-un moment crucial. Vom deschide un nou capital, la Sibiu vom trebui să oferim o veritabilă perspectivă pentru viitor tuturor cetățenilor europeni
• Până acum, rămân mândru că am semnat tratatul de aderare a României. A fost un drum dificil și adeseori exigent.
• Trebuie să salutăm extraordinara performanță a României, care a rămas atașată valorilor noastre comune, care trebuie respectate mereu fără îndoieli şi fără să ne slăbim.
• UE nu face compromisuri, chiar dacă e vorba de respectarea statului de drept, democraţiei. Nu există loc de compromisuri.
• UE nu e completă fără România. Locul natural al României este în Schengen. Am pledat în PE pentru ca România să facă parte din zona Schegen, rămân fidel acestei chestiuni: România trebuie să facă parte din Spaţiul Schegen

Klaus Iohannis: Știm cu toții că exercitarea unui Președinții este o misiune de înaltă responsabilitate

• Mai multă unitate și coeziune – aceasta este calea pe care o propunem pentru următoarele șase luni și pe care va trebui să o urmărim cu toții cu consecvență. Avem o serie de dosare importante pe agenda europeană, precum negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual post 2020, iar contextul Președinției României va fi marcat de alegerile pentru viitorul Parlament European. Pe acest fond, va trebui să demonstrăm că prin unitate și consens putem defini o nouă pagină a proiectului nostru comun.
• Ca parte integrantă a acestei comunități europene, României îi revine acum misiunea de a avansa agenda noastră comună. Știm cu toții că exercitarea unui Președinții este o misiune de înaltă responsabilitate, care presupune deopotrivă angajament și pragmatism pentru a putea răspunde de o manieră concretă, adecvată și realistă tuturor provocărilor.
• Avem o serie de dosare importante pe agenda europeană, iar pe acest fond, va trebui să demonstrăm că prin unitate și consens putem defini o nouă pagină a proiectului nostru comun.
• Astăzi avem plăcerea de a marca împreună începutul unei perioade de șase luni importante pentru țara noastră și pentru Uniune.
• Ne propunem să reușim împreună pe parcursul acestor luni să consolidăm unitatea și coeziunea, într-un moment cu teste și mize importante pentru Uniunea noastră, a tuturor

Călin Popescu Tăriceanu: Câteva instituţii păstrează metode trecute, lucrurile trebuie lămurite și cu oficialii europeni

Președintele Senatului României și-a citit discursul în limba engleză. Dintre ideile prezentate:

• Înainte de 1990 obişnuiam să visez la Europa. Atât familia mea şi rudele mele m-au învăţat ce înseamnă Europa, civilizaţie şi cultură, iniţiativă şi mai presus libertate. După căderea comunismului, visul la Europa a devenit unul pe care îl puteam spune public.
• Câteva instituţii păstrează metode trecute. Îşi păstrează obiceiurile. De aceea noi vom arăta şi mai mult care sunt aspectele care deranjează şi care sunt instituţiile care s-au transformat în spiritul european.
• Aceste clarificări trebuie lămurite şi cu oficialii europeni, statele membre, pentru a îndepărta aceste neînţelegeri asupra vieţii sociale din România.
• Le cer tuturor partidelor să ţină cont şi să fie atente la ce au spus fondatorii UE acum 7 decenii, să fim o reuniune a statelor care trebuie să fie o comunitate a guvernelor, societăţilor, bazate pe solidaritate, incredere şi respect reciproc

Viorica Dăncilă: Ce e european e și constituțional, iar tot ce este constituțional e în deplin acord cu valorile și principiile europene

• Privind în urmă, cred că cel mai important pas a fost atunci când poporul român a adoptat prin referendum actuala constituție a României. Atunci a avut loc actul de voință al poporului de a se alinia și de a-și însuși valorile UE
• Constituția adoptată atunci este garanția cea mai puternică că țara noastră a pornit pe drumul ireversibil al integrării europene. Constituția a fost elaborată în acord cu partenerii noștri europeni
• Putem spune azi că ceea ce e european e și constituțional iar tot ceea ce este constituțional e în deplin acord cu valorile și principiile europene
• Vreau să le spun partenerilor europeni că românii au fost, sunt și vor rămâne un popor pro-european, nu văd niciun motiv să ne schimbăm opțiunea pro-europeană
• Ne dorim să fim parteneri egali și respectați, și iată că azi România se așează la masa la care se discută și se decide viitorul UE
• Ne dorim ca România să se bucure de aceleași beneficii pe care le oferă acest grandios proiect al unei Europe puternice și unite

Florin Iordache: Accentele electorale care au fost exprimate uneori mai contondent se resimt și se vor resimți și în următoarele 6 luni

În discursul său, vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache, care a vorbit în locul lui Liviu Dragnea aflat în vacanță, a inistat pe câteva civinte cheie pe care le-a rostit de mai multe ori: ”suveranitate” și ”respect”.

Câteva idei:

• Vrem să fim europeni și ne dorim să fim trataţi pe deplin ca cetăţeni europeni. Românii au în continuare cea mai mare încredere în instituţiile europene, eu, personal, la fel gândesc și concetăţenii mei, nu îmi pot imagina România în afară Uniunii.
• Vă asigur, domnule Juncker că decidenții majorităţii politice au înțeles foarte bine care este rolul României în această ipostază. Am tratat cu toată seriozitatea recomandările de a asigura un consens politic pe perioada președinției.
• Trebuie să înţelegm contextul electoral în care ne aflăm. Nu mă refer doar la alegerile europarlamentare din primăvară, în plus România va avea spre iarnă alegeri prezidenţiale, iar anul viitor vom avea alegeri pentru noul Parlament.
• Deci accentele electorale care au fost exprimate uneori mai contondent se resimt și se vor resimți și în urmatătoarele 6 luni. Vă asigur însă că majoritatea parlementară de la Bucureşti are înțelepciunea, maturitatea politică necesară pentru a sprijini Guvernul în îndeplinirea onorantei misiuni pe care o are. Îmi exprim speranța că aceasta va fi însușită și de celelate forțe politice.

*

Despre cum s-a pus problema la negocierile de aderare, pe subiectul sensibil în jurul căruia s-au învârtit toți vorbitorii de joi seară de la Ateneu – un LINK AICI La povestea neromanțată a negocierii spusă de Cristian Diaconescu, pentru revista CRONICILE Curs de Guvernare. 

Festivitatea

După seria de discursuri, cei prezenți au asistat la un concert susţinut de Orchestra Uniunii Europene, formată din muzicieni din cele 28 de state UE, respectiv de artişti români recunoscuţi internaţional.

Printre cei care au venit la Ateneu se află președintele PNL, Ludovic Orban, alături de senatorul liberal Alina Gorghiu, fostul președinte Emil Constantinescu și foștii premieri Adrian Năstase, Victor Ponta și Dacian Cioloș.

Patriarhul Daniel a venit la Ateneul Român cu o dubă argintie. În sală au luat loc peste 800 de invitați, printre care s-a numărat și Adrian Severin.

În fața Ateneului, 150 de persoane au manifestat în semn de susținere a proiectului european și împotriva PSD.

Ceremonia a continuat cu un concert, apoi cu un dineu oficial la Palatul Regal de peste drum.