O realitate: România înregistrează cel mai mare deficit de forță de muncă din regiune și o creștere a ratei de abandon școlar. Este însă o realitate ignorată de ani de zile de către cei care iau deciziile majore în educație.
Plecând de la această constatare, deputatul PNL Florica Cherecheș (foto) își reafirmă convingerea că dezvoltarea învățământului profesional dual ar rezolva aceste probleme. În plus, măsura ”ar reduce și fenomenul migrațional al tinerilor, în căutarea unui loc de muncă, care-și dau seama că școala pe care au absolvit-o, nu le-a dat și competențele practice necesare angajării”.
Potrivit unui comunicat emis miercuri, deputatul PNL Bihor afirmă:
Înțelegând această nevoie, ca membru, iar acum ca vicepreședinte, al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, de peste 4 ani solicit cu insistență prin interpelări, amendamente și declarații publice, promovarea învățământului profesional dual și modificarea legislației, ca să includă și această formă de învățământ, care presupune un parteneriat între școală, mediul privat și administrația locală.
OUG 81/2016, definește pentru prima dată în România, învățământul profesional dual iar amendamentele adoptate de Comisia de învățământ din Camera Deputaților, au îmbunătățit legea de aprobare a ordonanței. Din păcate, Comisia de învățământ din Senat, condusă de doamna Ecaterina Andronescu, a modificat, în punctele esențiale, textul adoptat de Camera Deputaților.
Tocmai din acest motiv, am trimis ieri, Administrației prezidențiale, un document care cuprinde modificările pe care le propun la textul adoptat de Senat, care cerea, aproape în întregime, revenirea la varianta votată de Camera Deputaților. Am solicitat ca legea să fie trimisă Parlamentului pentru reexaminare. Principalele solicitări se referă la:
- includerea formării profesionale a adulților în cadrul învățământului profesional dual;
- respectarea obligației ca agentii economici să îndeplinească un set minim de cerințe unitare pentru a se implica în învățământul dual, pentru a facilita mobilitatea absolvenților dintr-o companie în alta;
- menținerea în lege a unui orizont de timp legat de obținerea nivelurilor 4 și 5 pentru absolvenții nivelului 3, respectiv 4;
- posibilitatea finalizării studiilor liceale de către absolvenții unei școli profesionale;
- menținerea unui rol important al agentului economic în relația cu școala parteneră, prin prevederile referitoare la componența consiliilor de administrație.
Toate aceste propuneri sunt rodul consultării pe care am avut-o la începutul săptămânii cu alți colegi parlamentari și cu reprezentanți ai unor ONGuri și instituții, dintre care amintesc, Inițiativa pentru Competitivitate, Consiliul Național pentru Dezvoltarea Învățământului Profesional și Tehnic, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Universitatea Babeș-Bolyai, World Skills Romania.
În 2004, România avea 289.494 de elevi cuprinși în învățământul profesional.
În 2011, ca urmare a desființării școlilor profesionale de către ministrul de atunci, doamna Ecaterina Andronescu, numărul lor a scăzut la 12.382.
În anul școlar 2016/2017, conform datelor de la Ministerul Educației, 83.240 elevi erau cuprinși în învățământul profesional la nivelul întregii țări.
