Chestiunea

Sistemul cu 15 ani de învățământ obligatoriu: lipsesc doar infrastructura, banii de investiții și posibilitatea de-a funcționa

Potrivit reformei elaborate de ministrul Ecaterina Andronescu, românii vor fi obligați să urmeze 15 ani în sistemul de educație, trei fiind învățământ preșcolar și ceilalți… Mai mult

13.05.2019

La obiect

Inflaţia rămâne peste 4%, s-a redus drastic spaţiul pentru revenirea spre 3% pe final de an

Preţurile de consum pentru populaţie au crescut în luna aprilie 2019 cu 0,61%, valoare mai mare decât în aceeaşi lună a anului anterior (+0,54%). Astfel,… Mai mult

13.05.2019

Analiză

Problema bugetară a României: combinaţia toxică între veniturile „americane” şi cheltuielile „europene”

Intrată relativ recent în clubul economiilor de piaţă funcţionale, deşi are multiple probleme de dezvoltare ( nu doar economice) rămase în suspensie, România s-a uitat… Mai mult

12.05.2019

Chestiunea

”România merită o atenție mai mare, ceea ce vom face în următoarele săptămâni” – Declarațiile ”greilor” la final de summit

Președintele Klaus Iohannis, președintele Consiliului European, Donald Tusk, și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, au susținut o conferință de presă comună la finalul summit-ului UE… Mai mult

09.05.2019

Cronicile
Cronicile

Deficitul la 10 luni, de trei ori mai mare decât anul trecut

de Marin Pana , 3.12.2018

În timp ce veniturile după primele 10 luni exprimate ca procentaj din PIB au crescut cu 0,3 puncte procentuale din PIB faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, majorarea cheltuielilor a fost de aproape şase ori mai mare (+1,7 puncte procentuale), ceea ce a dus la intrarea în ultimele două luni ale anului cu un deficit de 2,20% din PIB, cam de trei mai mare faţă de intervalul similar din 2017.

Aşadar, datele operative publicate de Ministerul Finanțelor arată că bugetul general consolidat a consemnat la finele lunii octombrie 2018 venituri de 24,5% din PIB estimat (reevaluat la 949,6 miliarde lei faţă de 907,9 miliarde lei, valoarea iniţială legea bugetului) faţă de cheltuieli cifrate la 26,7% din PIB.

Pentru a se încadra în obiectivul de 2,96% din PIB deficit la finele anului, cureaua de austeritate a  finanţelor publice va trebui să fie mult mai „strânsă” decât în intervalul 2015 – 2017, undeva la aproape o treime din ce s-a cheltuit pe ultima sută de metri anul trecut din banii alocaţi.

Acum, întrebarea este dacă vom obţine performanţa de doar 0,77% din PIB deficit pe ultimele două luni. Coincidenţă semnificativă, exact cel consemnat pe primele ZECE luni din 2017 (vezi tabelul).

De reţinut, nici măcar în anul de graţie 2015, în care deficitul s-a încadrat în cerinţele de stabilitate macroeconomică după standardele europene, România nu a reuşit să se dezbare de obiceiul de a cheltui masiv pe final de an şi a urcat cu deficitul pe ultimele două luni până la 2,75% din PIB.

Doar că atunci a beneficiat de un rezultat în execuţia bugetară la zece luni care astăzi, după doar trei ani, poate părea SF, excedent de +1,28% din PIB. După care, pe fondul unor valori din ce în ce mai slabe, intrate în domeniul negativ, a strâns cureaua, dar a rămas în permanenţă la peste două procente deficit cumulat pe ultimele două luni.

Acum suntem puşi în situaţia de a obţine un rezultat pe final de an de aproape două ori mai bun decât cel mai bun din ultimii cinci ani, cel din 2013, când încă ne străduiam să ieşim din criză. Cu riscul serios de a pune o serie de beneficiari de fonduri în situația de a nu mai putea executa în bune condiții lucrările contractate din fonduri publice.

De reţinut, chiar dacă rezultatul de deficit pe cash se va încadra în plafonul de 3% din PIB va trebui să aşteptăm verdictul Eurostat, pentru a vedea dacă am reuşit să evităm la mustaţă traversarea pragului limită şi conform contabilităţii europene ESA, cea care contează pentru comparabilitate internaţională şi pentru încadrarea în criteriile de la Maastricht, urmărite pentru adoptarea euro.

Cauza deficitului – ritmul de creştere a cheltuielilor

Simplificat, bugetul general consolidat a înregistrat pe primele zece luni din 2018 un deficit de circa 21 miliarde de lei, mult mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, când a fost de aproximativ 7 miliarde lei. Iar asta după doar ceva mai mult de 1 miliard de lei în aceeaşi perioadă din 2016, pentru a avea imaginea completă a tendinţei pe care ne-am încadrat.

De reţinut, NU veniturile mai mici au fost cauza majorării deficitului la 10 luni ci cheltuielile mai mari. Angajate nechibzuit şi fără legătură cu performanţa economică (vezi inclusiv majorarea pensiilor cu 10% de la mijlocul anului, cauză directă a majorării deficitului bugetar, şi nu doar nu doar pe anul în curs)

Ritmul în care banii au ajuns în visteria statului a depăşit cât se poate de clar avansul altminteri robust al PIB (+11,8% pe încasări pe primele zece luni la un avans al PIB ceva mai mare de 4%), dar nu a putut ţine pasul cu ritmul cel puţin ciudat de angajarea a noi cheltuieli publice.

Cheltuieli crescute 18,1% per total, cu vârfuri similare de 25,4% la cheltuieli de personal şi 25,5% la dobânzi, la care s-au adăugat cele 73,6% cheltuieli de capital generate de onorarea obligaţiilor de creştere a cheltuielilor pentru apărare conform angajamentului luat de a ajunge la 2% din PIB.

Una peste alta, când ai un ritm de creştere a încasărilor triplu faţă de cel al avansului economic (resimţit de cei care suportă povara fiscală), apare ca total contraproductiv să ai un ritm de patru ori mai mare pe partea de cheltuieli, după ce de-abia te-ai încadrat anul trecut într-un plafon de deficit stabilit pentru situaţii de criză şi nu de creştere susţinută.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.12.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Gaze naturale: Costul proiectelor strategice s-a dublat după cererile Ministerului Economiei. Statul încă mai vrea tot profitul Transgaz

Adrian N Ionescu

Conducerea Transgaz (TGN), operatorul sistemului naţional de trasnport de gaze naturale, a adăugat noi cinci proiecte majore de dezvoltare a acestuia, în urma presiunilor acţionarului… Mai mult

Stiri

Ghidul euro-alegerilor: sinteza ofertelor candidaților și importanța votului

Ioana Morovan

Un ghid cu sinteza ofertelor electorale și explicații despre importanța votului la alegerile europarlamentare a fost lansat, marți, de echipa Dialectica, o platformă de știri… Mai mult

Stiri

Ucraina va supune la referendum orice eventuală înţelegere cu Rusia cu privire la Donbas

Iulian Soare

Ucraina ia în considerare supunerea la referendum a oricăror acorduri sau înţelegeri de compromis cu Rusia privind rezolvarea conflictului armat din Donbas, în estul ţării,… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: PSD nu va mai primi încă o nominalizare de premier, alegerile vor schimba spațiul politic românesc

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a spus miercuri că alegerile europarlamentare și referendumul vor genera schimbări în spațiul politic românesc, șeful statului anunțând că nu va mai… Mai mult

Stiri

ONRC: Numărul insolvenţelor a scăzut cu 30,22% în primele patru luni din 2019

Adrian N Ionescu

Numărul societăţilor comerciale şi persoanelor fizice autorizate intrate în insolvenţă a scăzut cu 30,22%, în primele patru luni din 2019, comparativ cu perioada similară din… Mai mult

Stiri

Ministerul Finanțelor, apel pentru depunerea de cereri de ajutor de stat pentru companii

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanțelor Publice ”încurajează investitorii să depună cereri pentru finanțare prin intermediul schemei de ajutor de stat 807/2014”. Cererile vor fi analizate în sesiune continuă,… Mai mult

Stiri

Magistrații, obligați să încheie asigurări de malpraxis

Vladimir Ionescu

Magistraţii vor fi obligaţi în curând să încheie asigurări de malpraxis profesional, după ce la finalul anului trecut, după modificarea legilor justiţiei, au apărut şi… Mai mult