joi

30 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

15 iulie, 2014

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat în primele cinci luni din 2014 un deficit de 351 milioane euro sau 0,56% din PIB, în contrast cu excedentul din aceeași perioadă a anului trecut (+191 milioane euro sau 0,30% din PIB). Datele BNR arată, însă, că soldul net al perioadei menționate în schimburile externe pe partea de bunuri și servicii s-a modificat de la -186 milioane euro la +205 milioane euro.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Pe partea de bunuri materiale, deficitul s-a mărit cu 3,8%, de la 1.266 milioane euro până la 1.314 milioane euro, fapt cu efect minimal pe evoluția soldului general al balanței de plăți. Performanțele din schimburile externe s-au îmbunătățit pe segmentul de servicii de transport (+17,3%) și mai ales la alte servicii (+72,3%, până la un excedent de 503 milioane euro).

Soldul pozitiv transferurilor curente ( alimentate de așa-zișii ”căpșunari”) a urcat și el cu peste patru procente, de la 1.659 milioane euro în primele cinci luni din 2013 până la 1.728 milioane euro în primele cinci luni din 2014. În aceste condiții, cauza majorării în ansamblul a deficitului de cont curent o constituie sporul negativ de 717 milioane euro (+78% față de aceeași perioadă a anului trecut !) înregistrat pe partea de venituri.


În condițiile în care soldul depozitelor pe termen mediu și lung ale nerezidenților s-a păstrat la un nivel similar celui de la finele anului trecut (6.536 milioane euro față de 6.453 milioane euro), explicația creșterii importante a soldului negativ pe partea de venituri o constituie transferul către exterior al unei părți mai însemnate a profiturilor obținute în România din stocul de investiții străine deja acumulat.

De remarcat că între cei zece indicatori-cheie ai economiilor UE urmăriți pe așa-zisul ”tablou de bord”, figurează la partea de dezechilibre externe și de competitivitate și poziția investițională internațională netă (stocul de active și pasive financiare), care ar trebui să nu fie mai mare de – 35% din PIB.

Criteriul este greu de îndeplinit în condițiile concrete ale regiunii din care facem parte, dar și diferența față de țintă este destul de mare (-62,3% în 2013, în scădere de la un maxim de 67,5% în 2012). România  a trecut peste limita fixată ulterior la nivelul UE în 2006, odată cu cristalizarea perspectivei de aderare la Uniune, când a urcat la 36,2%)

Altminteri, investițiile străine au totalizat în primele cinci luni din acest an 1.091 milioane euro, în creștere cu aproape 14% față de aceeași lună a anului precedent. Această sumă a rezultat din 910 milioane euro participații la capital (inclusiv profitul reinvestit) consolidate cu pierderea netă și 181 milioane euro credite intragrup.

Datoria publică


Serviciul datoriei publice în perioada ianuarie-mai 2014 a fost de circa 22,4 miliarde euro, din care sumele trecute în contul obligațiilor asumate pe termen scurt (sub un an) au reprezentat 13,2 miliarde euro. Datoria publică directă a generat plăți de 3,1 miliarde euro, din care partea aferentă împrumuturilor de la FMI ( la suma contractată direct de Ministerul Finanțelor) s-a cifrat la doar 439 milioane euro.

Soldul datoriei externe rămas la finele lunii mai 2014 din împrumutul luat de la FMI în baza Acordului Stand-by a scăzut semnificativ (până la 2.662 milioane euro față de 4.708 milioane euro la finele anului trecut), serviciul de plată în primele cinci luni din acest an ridicându-se la 2.135 milioane euro.

Veniturile în creștere din schimburile externe au dus la reducerea ratei serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung în perioada ianuarie-mai 2014 la 35,5%, față de 41,9% în anul 2013. Acest indicator exprimă raportul dintre serviciul datoriei externe pe termen mediu şi lung (DETML) şi exportul de bunuri şi servicii.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)
Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Datoria pe termen mediu și lung a scăzut cu ceva mai mult de două procente în raport cu nivelul de la finele anului trecut. De subliniat, obligațiile de plată pe termen scurt s-au diminuat considerabil, cu aproape șase miliarde euro sau 31% în termeni procentuali. Această trecere susținută dinspre maturități reduse către maturități mai mari constituie un semn de consolidare care dă încredere în economia românească.

Gradul de acoperire a rezervei valutare în luni de importuri (rezerva oficială a BNR în valută și aur raportată la importul mediu lunar de bunuri și servicii) s-a situat la 6,6 luni de import, valoare bună dar sub nivelul de 7 luni de import consemnat la finele anului trecut.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: