Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Deficitul comercial scade spectaculos: Leul câștigă mai mult decât economia

de Marin Pana 11.7.2013

În principiu, reducerea deficitului comercial pe luna mai 2013 la mai puțin de jumătate din valoarea înregistrată în mai 2012 este o evoluție foarte bună. Decalajul de 1.030,9 milioane euro între exporturi și importuri s-a strâns la doar 498,6 milioane euro. Față de o diminuare cu circa 40% pe ansamblul primelor cinci luni din anul curent, am avut o performanță crescută la peste 50%.

Această evoluție ne-a permis să ne situăm în prima parte a anului pe o poziție cu totul excepțională, aceea de excedent de cont curent. Fapt consemnat la nivelul de +54 milioane euro pe primele patru luni din 2013 și care ar urma a fi confirmat, în decurs de o săptămână, la nivelul primelor cinci luni. Ceea ce ne oferă un anumit confort din perspectiva stabilității cursului de schimb.

Există, însă, și câteva elemente mai puțin îmbucurătoare.

1.Reducerea importurilor are și o cauză conjuncturală

România a importat, în primele cinci luni din 2013, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 698.800 tone echivalent petrol, cu 41,2% mai mică faţă de cea din perioada similară din 2012, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Este și explicația principală a evoluției înregistrate pe segmentul importurilor extra-UE 27.

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Motivația nu constă în creșterea producției interne. În perioada ianuarie – mai 2013, producţia internă de gaze naturale a totalizat peste 3,634 milioane tone echivalent petrol (tep), fiind cu puțin mai mică (2.200 tep sau mai puțin de o zecime de procent) mai mică faţă de cea din perioada similară din 2012. Mai degrabă, s-a diminuat consumul, atât în industrie, cât și la populație.

Astfel, a acționat în sens favorabil efectul de bază introdus de vremea cu temperaturi semnificativ mai scăzute din primul trimestru al lui 2012, în raport cu care la care s-a făcut compararea datelor colectate în 2013. Acest factor a fost valabil și pentru consumul populației. El s-a adăugat scăderii cererii în industriile mari consumatoare de energie și faptului că multe societăţi mici şi mijlocii au intrat în insolvenţă sau faliment.

2. Evoluția exporturilor către zona UE nu convinge pentru dezvoltarea lor în perspectivă

Per total la nivelul primelor cinci luni, exporturile către țările membre UE au crescut față de aceeași perioadă a anului anterior cu 4,7%. Dar evoluția lunară a fost fluctuantă iar în două luni ( martie și mai), rezultatele s-au situat sub nivelul din 2012. Deocamdată, pe fondul problemelor cu care se confruntă partenerii europeni, creșterea cererii pentru produsele românești rămâne fragilă.

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Deși au marcat un ritm de creștere mai pronunțat (+8,2%), nici exporturile pe segmentul extra UE-27 nu conving pe deplin. Cert este că începe să se producă o diferențiere netă între cele două domenii principale de comerț internațional. Scorul ponderilor de export în total exporturi versus ponderile la import în total importuri este tot mai defavorabil pe relația UE-27 ( 70,5% – 76,9%) și tot mai favorabil pe realația extra-UE 27 (29,5% -23,1%).

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Ceea ce, în contextul unui ritm de dezvoltare economică mai rapid în afara UE decât în interiorul ei, nu poate fi decât o adaptare favorabilă și un lucru bun. Însă România, cu o piață ce solicită produse mai performante, pare a se îndrepta spre o poziție situată tehnologic la periferia Europei. De unde își plasează produsele mai puțin competitive prin calitate dar competitive prin preț către economii emergente.

3.Scăderea cererii la import afectează producția viitoare și reflectă diminuarea nivelului de trai

Scăderea cererii de import de produse și servicii ( inclusiv pentru retehnologizare și dezvoltarea producției), atât din partea întreprinderilor, cât și din partea populației afectează dezvoltarea în perspectivă a producției de bunuri și reflectă diminuarea nivelului de trai. Nu tocmai cea mai bună cale de obținere a echilibrelor macroeconomice.

Dacă am fi fost mari producători de mijloace de producție performante și am fi alimentat cererea de pe piața internă sau dacă am fi avut o producție internă de automobile, televizoare, mobilă, etc. tot mai cerute de către români, echilibrarea schimburilor externe pe această cale nu ar fi fost o problemă. Dar datele arată o diminuare mai pronunțată a achizițiilor de la intern decât din exterior.

Nu adecvarea mai bună a producției interne este argumentul diminuării importurilor ci lipsa posibilităților financiare pentru achizițiile din import. Cu alte cuvinte, un deficitul comercial nu trebuie să fie cât mai mic ci cât mai adecvat etapei de dezvoltare în care ne găsim. Adică ar fi mai util un deficit moderat de cont curent decât un excedent care să ne limiteze creșterea economică.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.7.2013

Un raspuns

  1. Ioana Haitchi
    11.7.2013, 2:49 pm

    Foarte bun articolul, insa va rog, nu mai numiti “export” un transfer intracomunitar.

    Numai bine.

Lăsați un comentariu


Stiri

Convenție Națională PLUS/ Sunt aleși președintele și coordonatorii regionali

Vladimir Ionescu

Membrii PLUS aleg, în cadrul Convenției Naționale Extraordinare care are loc sâmbătă și duminică, președintele formațiunii, membrii Comisiei Naționale de Integritate de Arbitraj, membrii Comisiei… Mai mult

Stiri

Avocatul Poporului sesizează CCR: Numirea unor procurori în DNA fără specializare în fapte de corupție restrânge dreptul la un proces echitabil

Vladimir Ionescu

Avocatul Poporului, Renate Weber, consideră că la DNA ar trebui să fie angajați doar procurori cu specializare în fapte de corupție. Instituția a ridicat la… Mai mult

Stiri

Jandarmeria a desecretizat convorbirile radio din 10 august 2018

Razvan Diaconu

Jandarmeria a desecretizat comunicaţiile din seara protestelor de pe 10 august 2018, a anunţat ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, sâmbătă, precizând că acestea vor ajunge… Mai mult

Europa

Germania, Franța și Marea Britanie acuză Iranul de dezvoltarea unor rachete balistice capabile să transporte arme nucleare

Iulian Soare

Germania, Franța și Marea Britanie cer secretarului general al ONU să informeze Consiliul cu privire la faptul că Iranul dezvoltă “rachete balistice cu capacitate nucleară”,… Mai mult

Stiri

Guvernul modifică 3 legi prin asumarea răspunderii. Lista și calendarul

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunțat că executivul își va asuma răspunderea pe Legea plafoanelor bugetare precum și pe prorogarea unor termene prevăzute în Legile justiției,… Mai mult

Stiri

Experți Deloitte: Ține România pasul în competiția pentru atragerea de investiții în industria auto?

Vladimir Ionescu

Industria auto, unul dintre pilonii economiei românești și unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală ”frânează” în fața noilor provocări. Pe de o… Mai mult

Stiri

Ţările petroliere ezită privind amploarea reducerii producţiei. Piaţa neîncrezătoare reduce preţul

Adrian N Ionescu

Prețul petrolului scădea, vineri la prânz, din cauza neîncrederii pieţei privind soliditatea angajamentului ţărilor mari producătoare de petrol de a reduce producţia, măsură necesară tocmai… Mai mult