România a încheiat anul 2020 cu un deficit de aproape 1,937 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare și ar fi fost mai mare fără excedentul de 1,236 miliarde de euro în comerțul cu țările din afara UE, unde exporturile de cereale sunt dominante.
Deficitul comercial cu produse agro-alimentare a crescut cu 58,1% față de 2019. „Adâncirea deficitului schimburilor agro-alimentare a fost determinată, în special, de scăderea puternică a exporturilor de grâu, porumb, seminţe de floarea-soarelui şi boabe de soia”, spune Ministerul Agriculturii într-un răspuns la solicitarea Agerpres.
Valoarea exporturilor s-a diminuat cu 2,9% în 2020, până la 6,99 miliarde de euro, iar cea importurilor a crescut cu 6%, până la 8,92 miliarde de euro. Ministerul Agriculturii invocă „seceta pedologică din anul agricol 2019-2020”.
Deficit mult mai mare cu UE
Numai cu statele UE, deficitul comerțului agro-alimentar a depăşit 3,175 miliarde de euro (2,654 miliarde de euro în 2019), în timp ce excedentul înregistrat cu ţările extracomunitare a coborât până la 1,236 miliarde de euro anul trecut, de la 1,428 miliarde de euro în 2019.
Valoarea exporturilor s-a diminuat cu 2,9% în 2020, însumând 6,99 miliarde de euro, iar cea a importurilor a crescut cu 6%, până la 8,92 miliarde de euro.
Exporturile în ţările UE s-au cifrat la 4,4 miliarde euro (4,57 miliarde euro în 2019), iar în ţările terţe au totalizat 2,58 miliarde euro (2,62 miliarde euro în 2019).
Valoarea importurilor din spaţiul comunitar a urcat la 7,58 miliarde de euro, faţă de 7,22 miliarde de euro în anul precedent, în timp ce pe zona non-UE a fost consemnată o sumă de 1,346 miliarde de euro, în creştere cu 12,1% comparativ cu anul 2019 (1,2 miliarde euro).
Veșnicul dezechilibru dintre exportul materilor prime și importul de produse procesate
Deficitul comercial la capitolul agro-alimentar acopră peste 10,5% din deficitul comercial total al României pa anul trecut, de 18,388 miliarde de euro, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).
(Citiți și: „Analiza comerțului exterior în pandemie: De la cine ce am cumpărat, ce și cui am vândut. Topul pe țări al deficitului comercial”)
„După cum se ştie, decalajul crescător dintre importuri şi exporturi a fost determinat şi de structura diferită a grupelor de produse tranzacţionate de România: exporturi bazate pe materii prime (cereale şi oleaginoase) şi animale vii (ovine şi bovine), comparativ cu importuri de produse procesate, cu valoare adăugată mai mare (carne de porc, produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi, ciocolată, brânzeturi, preparate şi conserve din carne, zahăr, băuturi alcoolice), precum şi de produse care nu fac parte din oferta internă (cafea, banane, ananas, citrice, fructe tropicale) sau care se importă în special în extrasezon, de exemplu importurile de tomate – 99,9 milioane euro în 2020)”, recunoaște Ministerul Agriculturii.
Grupele de produse care sporesc cel mai mult deficitul comercial sunt:
- carnea de porc şi animale vii din specia porcine,
- produse de brutărie,
- patiserie şi biscuiţi,
- ciocolată şi alte preparate alimentare care conţin cacao, lapte, smântână, unt, brânzeturi şi alte produse lactate,
- preparate de tipul celor folosite pentru hrana animalelor, zahăr, băuturi alcoolice, preparate şi conserve din peşte şi îngheţată.
Topul importurilor
Anul trecut, carnea de porc şi produsele de brutărie, patiserie şi biscuiţi au ocupat primele două locuri în topul importurilor de produse agroalimentare cu un total de 280.100 tone (593 milioane de euro), respectiv 173.500 tone (383,3 milioane de euro).
Preparatele pentru hrana animalelor s-au aflat pe poziţia a treia, cu o cantitate de 521.500 tone, în valoare de 325,4 milioane de euro.
„România a plătit în 2020 de peste 12 ori mai mult pentru o tonă de produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi achiziţionată din celelalte state membre decât a încasat pentru o tonă de grâu livrat pe aceeaşi piaţă”, susţin reprezentanţii Ministerului Agriculturii.
Cele mai mari exporturi: porumbul și grâul
Pe zona de export, România continuă să obţină cele mai mari încasări din livrarea cerealelor în spaţiul intra şi extra comunitar, pe primul loc în 2020 situându-se porumbul, cu o cantitate de 5,71 milioane de tone şi încasări de peste 1,08 miliarde de euro.
Grâul ocupă locul al doilea, cu 4,33 milioane de tone exportate în spaţiul intra şi extracomunitar, şi încasări de 844,3 milioane de euro, iar ţigările poziţia următoare, cu 41.300 tone şi o valoare de 702,7 milioane de euro.
Tendință accentuată din 2015
Începând cu anul 2015, deficitul comercial agroalimentar a urmat un trend ascendent, importurile având un ritm de creştere mai rapid decât exporturile, spune Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Prima cauză invocată de MADR este „creşterea puterii de cumpărare a populaţiei, ca rezultat al aplicării cotei reduse de TVA la produsele alimentare, al majorărilor salariale, introducerii voucherelor de vacanţă şi reducerii de taxe a stimulat un consum sporit de alimente valoroase, de calitate”.
A doua cauză invocată de MADR este faptul că „atractivitatea României ca destinaţie turistică a fost în creştere, ceea ce a pus o presiune suplimentară pe oferta de produse agroalimentare şi băuturi din producţia internă şi a contribuit la creşterea importurilor”
Pe de altă parte, productivitatea muncii în agricultura românească s-a prăbușit în 2020 (-47,2%), potrivit datelor Eurostat.
(Citiți și: „Prăbușire dramatică a productivității muncii în agricultura românească”)
România a înregistrat în 2019 un deficit de 1,225 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu peste 8% faţă de 2018, când s-a cifrat la 1,133 miliarde de euro.
Anii 2013 şi 2014 sunt singurii în care România a încheiat pe excedent în comerţul cu produse agroalimentare, cu un plus de 300 de milioane de euro, respectiv 500 de milioane de euro, după 20 de ani în care importurile au devansat exporturile de alimente şi produse agricole. Din 2015 a revenit din nou pe deficit, înregistrând atunci un minus de 89 de milioane de euro.
Ce-și dorește Ministerul Agriculturii
În opinia reprezentanților Ministerului Agriculturii, „dezvoltarea sectoarelor fructelor şi legumelor, al plantelor vii şi produselor de floricultură, concomitent cu organizarea producătorilor şi a filierelor agroalimentare, ar putea contribui la reducerea deficitului comercial agroalimentar”.
„Pe de altă parte, trebuie exploatat la un nivel superior potenţialul de creştere a ofertei la export de produse procesate finite, cu valoare adăugată mai ridicată, precum: alimente provenind din agricultura ecologică, produse înregistrate pe scheme de calitate, vinuri şi spirtoase, ţigarete şi rezerve de tutun, preparate alimentare, produse procesate din carne, lactate şi brânzeturi, ulei de floarea-soarelui, produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi, preparate şi conserve din carne, miere ş.a.”
