Deficitul comercial pe luna noiembrie 2019 a fost de 1.490,9 milioane euro, cu aproape cinci procente mai mic față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit datelor comunicate de INS.
De reținut, această evoluție a avut loc pe fondul unei premiere binevenite pe final de an: ritmul de creștere al exporturilor, deși firav (+1,0%), s-a situat peste evoluția importurilor, intrată (premieră pentru ultimii doi ani) ușor în teritoriul negativ (-0,1%).
Cumulat pe primele unsprezece luni ale anului, exporturile fob au fost de 64,17 miliarde de euro iar importurile CIF (inclusiv costurile de transport şi asigurare) 79,69 miliarde de euro. Astfel, deficitul comercial a urcat deja la 15,5 miliarde euro, valoare cu 15,7% mai mare faţă de primele unsprezece luni din 2018 (adică mult peste creșterea prognozată oficial a deficitului comercial pe 2019, de 9,9%).
Exporturile au coborât din nou pragul de șase miliarde de euro dar reducerea importurilor a fost mai importantă, de unde și îmbunătățirea semnificativă a rezultatului în raport cu luna anterioară. Gradul de acoperire al importurilor cu exporturile efectuate a urcat la de la 84% la 85% dar rămâne în intervalul consemnat pe parcursul anilor de criză 2010-2012 (vezi tabelul).
Deficitul consemnat pe segmentul de mărfuri în schimburile externe a ajuns, după primele unsprezece luni ale anului, la circa 7,1% din PIB-ul estimat pentru 2019. Pe trendul consemnat în anii anteriori, estimarea de 16,61 miliarde euro deficit (7,6% din PIB) oferită recent de Comisia Națională de Prognoză este în pericol pentru finalul anului.
Pe primele unsprezece luni din 2019, schimburile cu țările din UE au fost de 49,3 miliarde euro la export și 59,6 miliarde euro la import (aproximativ 77% din total la exporturi şi 75% la importuri). Pe segmentul de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 14,8 miliarde euro și importuri de circa 20,1 miliarde euro (23% din total la exporturi şi 25% la importuri).
Au rezultat, astfel, solduri negative de circa 9,2 miliarde euro în schimburile cu ţările din UE şi de 4,8 miliarde euro pe relaţiile extracomunitare. De reţinut, ponderea în deficit a comerţului cu ţările din zona non-euro a fost de 34% din total, adică peste ponderea de circa 25% a acestui segment în totalul schimburilor externe.
Din păcate, sectorul de mașini și echipamente de transport (singurul pe care îl mai avem pe sold pozitiv semnificativ) a rămas pe o traiectorie descendentă iar soldul schimburilor sectoriale a coborât la doar +572 milioane euro, după +868 milioane euro la finele lunii septembrie și +644 milioane euro în octombrie).
Astfel, în ultimele trei luni pentru care există date disponibile România s-a cantonat în deficit pe segmentul de mașini și echipamente de transport. Cumulat pe 2019, după ce excedentul inițial a însemnat 17% la finele primului trimestru, 12% din soldul negativ al schimburilor externe la mijlocul anului, acum mai înseamnă mai puțin de 4% după primele unsprezece luni din 2019.
Deficitul pe zona de produse alimentare a depășit 1,5 miliarde de euro iar gradul de acoperire sectorial a importurilor din exporturile efectuate a fost de 72%, față de aproape 100% în urmă cu doar cinci ani. Totodată, combustibilii și lubrifianții au urcat, alături de grupa mare „alte produse manufacturate”, la 2,7 – 2,8 miliarde de euro deficit.
Soldul negativ al schimburilor de produse chimice a urcat la 7,6 miliarde de euro și a reprezentat mai mult de jumătate din totalul deficitului comercial. Aici persistă problema majoră cu care se confruntă echilibrarea comerţului exterior.
De unde și necesitatea de a găsi alte domenii care să compenseze minusul generat de reducerea masivă a capacităților din industria petrochimică.
Urmărește-ne pe Google News
