miercuri

18 mai, 2022

Deficitul comercial, deja trecut bine de 10 mld. euro. Trend negativ și la mașini

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

9 august, 2021

Deficitul comercial al României a urcat după primul semestru al anului curent la 10,66 miliarde euro sau 4,6% din PIB-ul pe 2021 – cu un trend negativ inclusiv la sectorul de mașini și echipamente de transport – potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat pe luna iunie a fost de 1.843,9 milioane euro, cu patru procente peste cel din luna anterioară, în contextul în care atât exporturile cât și importurile au fost în creștere.

Din păcate, avansul livrărilor către străinătate a revenit sub cel al intrărilor de mărfuri (+28,9% față de 31,1%, cu observația că valorile relativ ridicate față de aceeași lună a anului anterior au fost influențate de efectul de bază indus în faza inițială a pandemiei). De reținut, dat fiind deficitul cronic, ar fi necesar un ritm semnificativ mai mare la export decât la import pentru echilibrarea schimburilor externe.

În termeni nominali, dacă suma exporturilor lunare a revenit în iunie la peste 6 miliarde euro, importurile au trecut din nou pragul de 8 miliarde euro, la fel ca în octombrie 2020 și martie 2021. Pe primul semestru, livrările la extern au însumat ceva mai mult de 36 miliarde euro iar intrările aproape 47 miliarde euro. Gradul de acoperire al importurilor cu exporturile efectuate în primele șase luni ale anului s-a păstrat „în linie” cu performanța slabă de anul trecut, respectiv la 80,4%.


Privind seria statistică oferită de INS, se poate observa tendința deficitului comercial lunar de a se duce spre cota de 2 miliarde euro, depășită la finele T1 2021. Din păcate, pe acest trend ne îndreptăm (chiar conform prognozei oficiale în vigoare) spre un minus anual de aproape 10% din PIB în schimburile externe de mărfuri, ceea ce va pune o presiune pronunțată pe cursul de schimb.

Reamintim, contrar rezultatelor pozitive ale statelor din Europa Centrală la care ne raportăm (Polonia, Cehia și Ungaria) ne-am obișnuit să avem un deficit comercial semnificativ și în continuă creștere. Inclusiv provenit din aceste state care ne concurează cu succes pe propria noastră piață de desfacere, ceea ce ar trebui să ne pună în gardă din perspectiva competitivității și a modelului de dezvoltare.

Petrochimia rămâne punctul slab al economiei


Schimburile cu țările din UE au fost de 26,8 miliarde euro la export și 34,4 miliarde euro la import (74,1% din total la exporturi şi 73,5% la importuri). Pe segmentul de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 9,4 miliarde euro și importuri de 12,4 miliarde euro (25,9% la export și, respectiv, 26,5% la import).

Au rezultat solduri negative de 7,6 miliarde euro în schimburile cu ţările din UE şi 3 miliarde de euro pe relaţiile extracomunitare. Repartizarea în deficit a comerţului pe cele două mari destinații a fost mai pronunțată în raport cu ponderea schimburilor de mărfuri pe partea extracomunitară (care a cumulat cam un sfert din schimburile externe dar aproape 30% din minusul total).

Din păcate, sectorul de mașini și echipamente de transport (singurul pe care îl mai avem pozitiv) a continuat să rămână pe trend negativ început în aprilie (alte -84 milioane euro în iunie). Soldul schimburilor sectoriale a încheiat primul semestru la doar +207 milioane euro. Contribuția acestui segment strategic al exporturilor românești la diminuarea deficitului a scăzut de la 5%, la finele T1 2021, la doar 1%, după T2 2021.

La categoria care include diverse alte mărfuri manufacturate, începutul de an a fost slab. Cu un minus de peste 2 miliarde euro, gradul de acoperire s-a redus la o valoare îngrijorătoare (78%) iar ponderea în deficit s-a situat la circa 29%. Ceea ce ar trebui să ne atenționeze referitor la competitivitatea industriei, pe traiectoria de revenire economică.

Deficitul pe zona de produse alimentare a urcat deja la 1,24 miliarde euro după primele cinci luni ale anului, iar gradul de acoperire sectorial a importurilor din exporturile efectuate a fost de doar 63%, comparativ cu 100% în anul 2014. Ceea ce rămâne un semnal major de alarmă pentru o țară cu potențialul agricol al României.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Creșterea semnificativă a prețurilor mondiale ale petrolului a contribuit la accentuarea deficitului la combustibili și lubrifianți, care a depășit 1,5 miliarde euro.

Cea mai importantă sursă a deficitului comercial al României  o reprezintă, însă, soldul negativ al schimburilor de produse chimice, ajuns deja la peste CINCI miliarde de euro sau 48% din total.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: