Bugetul general consolidat a înregistrat pe primele opt luni din 2021 un deficit de aproape 40 miliarde lei, echivalent cu -3,35% din noua estimare a PIB pentru anul în curs (1.174,9 miliarde lei). Semnificativ mai bine față de rezultatul de -5,19% din PIB consemnat la finele lui august 2020. Totuși, trebuie remarcat că după o lună iulie 2021 în care veniturile au fost aproximativ egale cu cheltuielile, creșterea deficitului în luna august 2021 a fost de circa 6 miliarde lei (comparativ cu doar 1,3 miliarde lei în august 2020).
Altminteri, deficitul bugetului bugetar consolidat după primele opt luni ale anului a fost mai mic cu 1,84 puncte procentuale de PIB față de execuția din 2020. Ceea ce ne păstrează „în grafic” pentru a atinge ținta stabilită la rectificare, de -7,13% din PIB (echivalentă cu o ajustare de 2,66 pp PIB) mai ales că nu mai sunt prevăzute indexări de pensii sau salarii până la finalul anului
Totuși, în condițiile în care pe prima jumătate a anului curent am avut o creștere economică de 6,5% brut, s-ar fi impus o îmbunătățire mai clară a rezultatului din execuție. De-abia jumătate din ajustare s-a făcut în S1, în condițiile în care finalul anului prezintă în mod uzual o creștere semnificativă a cheltuielilor iar speranța într-o expandare a PIB cu 7,4% în termeni reali pe S2 (pentru a confirma estimarea curentă de 7% creștere pe întreg anul 2021) este amenințată de valul patru Covid.
Potrivit comunicatului oficial, plățile cu caracter excepțional pe primele opt luni ale anului curent generate de epidemia COVID-19 au fost de aproape 10 miliarde lei (doar 0,83% din PIB). Adică mult sub cele similare din 2020 (circa 31 miliarde lei, respectiv 2,95% din PIB). De aici vine aproape EXCLUSIV sursa de ajustare fiscală, peste care s-a suprapus o creștere cu circa 6 miliarde lei (0,52% din PIB) a sumelor alocate pentru investiții.
Ponderea în PIB a veniturilor pe primele opt luni ale anului a crescut la 20,5% în 2021, de la 19,1% în 2020, iar cea a cheltuielilor a scăzut de la 24,3% la 23,8% din PIB. Cam un punct procentual din plusul acumulat la venituri a venit din majorarea încasărilor interne iar 0,4 pp din sporul considerabil al sumelor primite din exterior.
Dacă facem trimitere la situația antepandemie, ar fi de reținut creșterea importanței banilor UE la peste 7% din veniturile bugetului public. Banii europeni sunt esențiali pentru refacerea economiei și pentru a ne ușura măsurile impuse de criză. Însă ar trebui să fim atenți la creșterea dependenței de exterior și la conformarea cu cerințele impuse, atunci când procedura de deficit excesiv va fi reinstituită (pandemia ne-a salvat exact când intrasem sub lupa UE).
Pe partea de impozite directe, se remarcă scăderea părții care revine contribuțiilor de asigurări în veniturile statului, deși pensiile au fost majorate cu 14% față de aceeași perioadă a anului trecut (ceea ce a trimis sumele adăugate drept subvenții de la bugetul de stat pentru plata pensiilor la peste 10 miliarde de lei). De subliniat și faptul că impozitul pe salarii și venit a revenit la „normal” dar încasările la impozitul pe profit lasă de dorit, în pofida creșterii economice.
Refacerea ponderii încasărilor din TVA (a doua mare sursă de bani pentru buget) la peste 20% din total și peste valoarea din 2019 (ceea ce corespunde cu revenirea economiei), contrastează cu trendul de scădere a ponderii încasărilor din accize. Altminteri, creșterile în termeni nominali de +41,2% la TVA (cam de la 35 miliarde lei spre 50 miliarde lei) și de 16,6% la accize (aproximativ de la 19 miliarde lei la 22 miliarde lei) sunt de salutat.
Creșterea salariilor bugetare – limitată drastic, asistența socială păstrată „în linie” cu creșterea generală a cheltuielilor
Ritmul de majorare a cheltuielilor publice, de +9,4%, s-a situat la mai puțin de jumătate din avansul veniturilor. Creșterea facturii pentru salariile bugetare a fost limitată la doar +2,6% iar asistența socială (+9,2%) păstrată „în linie” cu creșterea generală a cheltuielilor. Accentul a fost deplasat spre investiții și cofinanțarea proiectelor cu bani europeni.
De remarcat și păstrarea sub media generală a sporului la sumele alocate pentru bunuri și servicii (+8,7%), în timp ce cheltuielile pentru proiecte cu finanțare externă nerambursabilă, utile pe perioada pandemiei și pentru revenirea economică mai rapidă, au avansat cu aproape 40%. Pe de altă parte, scăderea sumelor achitate pentru subvenții cu circa 14% nu a adus mari economii dar a afectat activitatea unor operatori economici din agricultură.
Una peste alta, e bine că s-a reușit stabilizarea bugetului, pus în acord cu posibilitățile date de evoluția economiei, dar nu se întrevede deocamdată un efort real de ajustare a deficitului structural. Principala provocare pe care o vom avea de înfruntat în anii care vin, dincolo de „perdeaua de fum” creată intempestiv de pandemie și de evoluțiile conjuncturale ale prețurilor internaționale.
