fbpx

La obiect

Valul 4 ante portas: la ce se așteaptă autoritățile și experții și ce măsuri pregătesc

Peste o săptămână începe noul an școlar, pe fondul unei rate de vaccinare anti-Covid de numai 35% din populația adultă, în condițiile în care valul… Mai mult

07.09.2021

Digital

Digitalizarea Sănătății a pornit din Vest: 3 județe au cloud comun și caută soluții eHealth

Trei Direcții Județene de Sănătate Publică din vestul țării – Arad, Timiș și Hunedoara – au reușit în 30 de zile, cu ajutorul STS, să… Mai mult

07.09.2021

Evenimentul

Miniștrii USR-PLUS și-au anunțat demisiile – guvernul Cîțu s-a rupt sub privirile președintelui Iohannis

Miniștrii USR PLUS au anunțat luni seară, cu demisiile în mâini, decizia de a se retrage din Guvernul Cîțu, mișcarea fiind aprobată de Biroul Politic… Mai mult

06.09.2021

La obiect

Creșterea comerțului se stabilizează – rămâne discrepanța severă față de evoluția PIB

Vânzările cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) au înregistrat în luna iulie 2021 o creștere de 6,1% pe seria brută față de luna precedentă, potrivit… Mai mult

06.09.2021

Deficitul bugetar după prima treime a lui 2021, redus cu 23% – creștere spectaculoasă a încasarilor din TVA

de Marin Pana , 30.5.2021

Bugetul general consolidat a consemnat după primele patru luni ale  anului în curs un deficit de 20,7 miliarde lei, echivalent cu circa 1,8% din noul PIB estimat pentru anul (CNSP a estimat rezultatul economic pe 2021 la 1.142.855 milioane lei). Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când s-a declanșat pandemia Covid 19, rezultatul este cu 23% MAI MIC în termeni nominali și cu 29% în termeni raportați la PIB.

Veste remarcabilă (favorizată de efectul de bază, dar oricum de salutat), ritmul de creştere a veniturilor în perioada ianuarie – aprilie a.c. a fost clar mai mare faţă de cel al creşterii cheltuielilor (+20,6% la venituri faţă de +11,3% pe partea de cheltuieli, în termeni nominali). Ceea ce explică trendul de limitare a deficitului, cu perspective reale de a rămâne sub pragul de 7% din PIB la finele lui 2021.

Dacă nu am fi avut majorările populiste de venituri în anul electoral 2020, cu efecte ce s-au propagat în prezent, am fi avut șanse să fim aproape de echilibru și să ne încadrăm pe termen mediu în plafonul de trei procente din PIB deficit bugetar. Pentru care va trebui să înjumătățim acum deficitul structural, prin scăderea procentajelor alocate către salarii bugetare și pensii, odată cu înghețarea indexărilor în așteptarea creșterii sustenabile a PIB.

Creștere spectaculoasă a încasărilor din TVA

Impozitul pe profit s-a majorat în termeni nominali cu 18%, până la 7,62 miliarde lei și a reprezentat 6,4% din veniturile statului. Încasările obținute la impozitul pe salarii şi venit au fost în creștere cu 15,2%, până la ceva mai mult de 9 miliarde lei iar ponderea în buget a fost de 7,6% (notabil, +48,2% pe segmentul impozitului pe pensii și +16,2% la dividende).

Cu un total ceva mai mare de 41 miliarde lei, contribuţiile de asigurări și-au păstrat prima poziţie în încasările publice, peste combinata TVA-accize (34,7% față de 28,7 % din încasările statului) și au avansat în raport cu aceeaşi perioadă a anului precedent cu 13,4%, adică mult peste rata medie a inflației pe primele patru luni din 2021, respectiv 3,11%.

Pe partea venituri indirecte, se remarcă creşterea din ce în ce mai puternică a încasărilor de TVA (+41,3%, de la doar +1,1% la finele lunii februarie, până la 22,5 miliarde de lei). Mult peste cea solidă dar mai ponderată pe segmentul de accize (+13% de la +6,7% în februarie, până la 11,5 miliarde lei). Sumele primite de la UE s-au majorat și ele consistent (+37,3%), până la 8,1miliarde lei.

Bugetul de stat, la doar 69% raport între venituri și cheltuieli

Bugetul de stat și-a acoperit din venituri doar 69% din cheltuieli (de la 74%, după primele două luni ale anului în curs). Ceea ce reflectă problemele structurale care vor trebui ameliorate pe măsura trecerii pandemiei. De reținut, nici măcar nu s-au efectuat suficiente transferuri de echilibrare către alte segmente deficitare ale bugetului general consolidat.

Bugetele locale și-au păstrat excedentul tradițional consemnat după primul trimestru al anului (de la 6,5 miliarde lei pe ianuarie-martie 2021 la 6,4 miliarde lei la finele lui aprilie), cu un grad de acoperire al cheltuielilor cu venituri redus de la 133% la 124%). Ceea ce semnifică o ținere sub control a deficitului total prin limitarea cheltuielilor pe plan local dar și o creștere a alocărilor în teritoriu în ultima lună.

Deși a crescut semnificativ pe partea de încasări (+13,4%), bugetul asigurărilor sociale a urcat și mai mult la alocările de sume (+15,8%). Totuși, după transferurile de la bugetul de stat a rezultat o anulare a deficitului consemnat la finele T1 2021. Reamintim că, prin lege, acest buget al asigurărilor sociale TREBUIE să fie echilibrat.

Situația financiară din sectorul sanitar nu se prezintă prea bine dar este motivată prin măsurile intempestive luate pentru blocarea valului trei al pandemiei. La Fondul naţional pentru asigurări de sănătate, suprinzător, gradul de acoperire a rămas chiar ceva mai mare (74%) decât la bugetul de stat.

Pe fondul scăderii salariilor reale în sectorul administrației publice de la începutul anului, consecutiv avansului neașteptat al inflației anuale (+3,24% după primele patru luni din 2021) dar cu anumite majorări din motive obiective la sănătate și asistență socială, precum și în învățământ, ritmul de creștere a sumelor pentru salariile la stat a fost de 5,7%.

De salutat avansul cheltuielilor cu bunuri şi servicii (+4,8%) și de remarcat creșterile foarte importante de la proiecte cu finanțare externă nerambursabilă (+32,2%), precum și de la cheltuieli de capital (+19,2%). Totuși, acestea vor trebui acomodate de alte segmente, după cum se vede pe partea de subvenții (-30,2%, ceea ce înseamnă întârzieri însemnate față de anul trecut).

Una peste alta, după un an de criză COVID, execuția bugetară consemnează un deficit la patru luni mai mic decât era așteptat, cu perspective de îmbunătățire a țintei de -7,16% din PIB. Reamintim că suntem într-un moment critic de ajustare a deficitului, pentru a beneficia cât mai deplin de fondurile europene alocate prin planul de reziliență.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.5.2021

Lăsați un comentariu


Stiri

RePatriot Summit 2021 (30.09 – 03.10) unește Diaspora cu România. Perioada pentru aplicații este încă deschisă.

Redacţia

Între 30 septembrie și 3 octombrie are loc cea de-a VI-a Ediție a Summitului RePatriot, o inițiativă menită să strângă românii de pretutindeni și să… Mai mult

Europa

Ursula von der Leyen vine la București, dar după Congresul PNL

Victor Bratu

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine la Bucureşti ca să marcheze aprobarea PNRR pe 27 septembrie, a anunțat vineri Dana Spinanţ, purtător de… Mai mult

Stiri

Peste 37% dintre românii cu „vârstă de muncă” nu au o ocupație plătită – INS

Adrian N Ionescu

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 de ani a fost de numai 67,5% în Trimestrul 2 din 2021. Rata de ocupare este… Mai mult

Europa

Reuters: Angela Merkel nu pleacă încă, rămâne interimar până la formarea unui nou guvern german

Razvan Diaconu

După 16 ani în fruntea guvernului federal de la Berlin, Angela Merkel nu candidează la alegerile germane din 26 septembrie. Asta nu înseamnă însă că… Mai mult

Stiri

Franța a suspendat 3.000 de cadre medicale nevaccinate anti-Covid

Razvan Diaconu

Mii de angajați din sectorul sanitar au fost suspendați în Franța din cauza faptului că nu s-au vaccinat antiCovid. Cei suspendați nu își vor mai… Mai mult

Stiri

Transportatorii vin cu camioanele în București pe 29 septembrie, în protest contra ANAF

Vladimir Ionescu

Membrii celor 7 asociații patronale ale transportatorilor rutieri din România vor protesta miercuri, 29 septembrie, inclusiv de la volanul a 500 de camioane, împotriva deciziilor… Mai mult

Europa

Scandal în finanțele internaționale: Actualul șef FMI, acuzat că a crescut artificial cifrele Chinei, Banca Mondială desființează rapoartele Doing Business 2018 – 2020

Iulian Soare

Lideri ai Băncii Mondiale, inclusiv fostul director executiv și actual director executiv FMI Kristalina Georgieva (foto), au aplicat „presiuni nejustificate” asupra personalului pentru a urca… Mai mult