29 septembrie, 2024

Deficitul bugetar a urcat la 4,57% din PIB după primele opt luni, în timp ce anul trecut, în același moment, se situa a 2,63%.

La finalul primelor șapte luni, deficitul a fost de 4,02% din PIB.

„Execuţia bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 80,87 miliarde de lei lei, respectiv 4,57% din PIB, faţă de deficitul de 42,19 miliarde lei, respectiv 2,63% din PIB aferent celor opt luni ale anului 2023″, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor.

Veniturile totale au însumat 375,76 miliarde lei în primele opt luni ale anului 2024, înregistrând un avans de 13,7% (an/an), susţinut de încasările din venituri curente – în principal contribuţii de asigurări, TVA, impozit pe salarii şi venit, impozit pe profit şi venituri nefiscale.

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 456,63 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 22,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele opt luni ale anului 2024 au înregistrat o creştere cu 2,6 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 23,2% din PIB la 25,8% din PIB.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 22,94 miliarde lei, în scădere cu 18,3% (an/an).

Cheltuielile de personal au însumat 105,98 miliarde lei, în creştere cu 23,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

La rectificare, Guvernul a estimat pentru sfârșitul anului un deficit de 7%, dar Consiliul Fiscal a evocat riscul de a se apropia de 8%

La rectificarea bugetară adoptată de Guvern, deficitul pentru anul în curs a fost revizuit în creştere de la 5% din PIB la 6,94% din PIB. Consiliul Fiscal estimează, însă, că deficitul pe cash se va apropia de 8% din PIB, în 2024.

Guvernul a aprobat luni proiectul de rectificare bugetară care prevede majorarea deficitului la 7% din PIB, respectiv 122,8 miliarde de lei.

Întrebat în ce măsură există riscul ca deficitul bugetar să depășească 8% din PIB, așa cum sugerează opinia Consiliului Fiscal pe tema rectificării, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a precizat că nu poate garanta că se vor încasa 100% din veniturile promise din digitalizare, respectiv amnistie fiscală. Este vorba despre 10,4 miliarde de lei, respectiv 7,9 miliarde de lei.

„Există acest risc pe care îl avem din perspectiva veniturilor pe care le-am cuprins în buget pe componenta de digitalizare și de amnistie fiscală. Nu cred ca putem garanta 100% ca aceste venituri în întregime se vor incasa la buget”, a declarat Marcel Boloș.

Ministrul Finanțelor a punctat că mereu există un risc de nerealizare a veniturilor bugetare.

„Dacă acest risc parțial sau într-o mare măsură se va adeveri, atunci ținta noastră de 6,9% va fi afectată, dar noi împreună cu ANAF depunem toate diligențele necesare pentru ca veniturile așa cum au fost planificate și aprobate în guvern să fie și realizate. Nu a fost niciodată în istoria bugetului României să nu existe o doză de risc în implementarea veniturilor. Întotdeauna când un venit nu a fost realizat sau o cheltuiala nu a fost implementată, au existat economii de cheltuieli și venituri nerealizate și soluția a fost rectificarea bugetară”.

Veniturile, pe categorii:

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 32,89 miliarde lei, consemnând o dinamică pozitivă de 22,1% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 20,4%, peste evoluţia fondului de salarii din economie (17,3%), evoluţia acestei categorii de încasări fiind influenţată de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/2023) şi de majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023, iar începând cu data de 1 iulie 2024 H.G. nr. 598/2024). Totodată, evoluţii pozitive au fost înregistrate şi în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (59,4%) şi aferente declaraţiei unice (11,8%). Dinamica încasărilor din impozitul pe dividende, deşi în ameliorare, rămâne încă în teritoriul negativ (-1,8%), pe fondul efectului de bază ridicat din ianuarie 2023 (creşterea semnificativă a dividendelor distribuite în baza situaţiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reţinerea cotei de impozit de 5%).

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 124,86 miliarde lei, în creştere cu 20,1% (an/an), peste evoluţia fondului de salarii din economie. Evoluţia acestor încasări a fost influenţată pozitiv de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023, iar începând cu data de 1 iulie 2024 H.G. nr. 598/2024) şi majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară (O.U.G. nr. 93/2023), iar negativ de restituirea sumelor reţinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,14 miliarde lei, conform O.U.G. nr. 4/2023).

Încasările din impozitul pe profit au însumat 24,25 miliarde lei, consemnând o creştere de 20,4% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenţii economici şi impozitul pe profit de la bănci comerciale. Evoluţia acestei categorii de încasări a fost influenţată negativ de redirecţionarea din impozitul pe profit a sumei pentru efectuarea de sponsorizări şi/sau acte de mecenat, conform Legii nr. 322/2021 (-0,4 miliarde lei).

Încasările nete din TVA au înregistrat 77,23 miliarde lei, în creştere cu 16,2% (an/an). De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu 3,1% faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (20,46 miliarde lei în ianuarie-august 2024, comparativ cu 19,84 miliarde lei în ianuarie-august 2023). Evoluţia încasărilor din taxa pe valoare adăugată a fost susţinută şi de modificările fiscale aduse prin Legea nr.296/2023, precum creşterea cotei de TVA pentru alimente cu zahăr adăugat (peste 10g/100g produs), pentru dreptul de utilizare a facilităţilor sportive, transportul de persoane în scop turistic, pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă.

Veniturile din accize au însumat 27,93 miliarde lei, înregistrând o creştere de 16,3%, susţinută de sporul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+22,5%), în contextul unei evoluţii favorabile a consumului de carburanţi. Totodată, încasările din accizele pentru produsele din tutun au consemnat o dinamică pozitivă, de 6,4%. Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Veniturile nefiscale au însumat 35,94 mld lei, înregistrând un avans de 22% (an/an), susţinut de încasările din dividende şi vărsăminte din veniturile nete ale B.N.R.

Cheltuielile, pe categorii:

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 456,63 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 22,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele opt luni ale anului 2024 au înregistrat o creştere cu 2,6 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 23,2% din PIB la 25,8% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 105,98 miliarde lei, în creştere cu 23,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 6% din PIB, cu 0,7 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de creşterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost de 60,87 miliarde lei, în creştere cu 26,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 18,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 30,6% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 22,86 miliarde lei, cu 3,08 miliarde lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 146,95 miliarde lei în creştere cu 13,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele opt luni ale anului 2024, au fost în sumă de 3,07 miliarde lei.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 13,04 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (3,16 miliarde lei) care reprezintă 24,26% din total subvenţii.

Alte cheltuieli au fost de 11,08 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, despăgubiri civile, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor potrivit Legii nr.165/2013 şi a Legii nr.164/2014.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 30,9 miliarde lei.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 65,03 miliarde lei, în creştere cu 40,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 46,24 miliarde lei.

****