Deficitul bugetar a urcat după 10 luni la aproape 4% din PIB (3,97% conform notei Ministerului Finanțelor), însumând 62,8 mld lei. Deficitul pe care s-a construit bugetul în acest an, de 4,4% din PIB se dovedește a fi fost o estimare de neatins: un 6,2%, estimare făcută de Comisia Europeană în Prognoza de toamnă e mai apropiată de adevăr.
Veniturile totale au însumat 418,85 mld lei în primele 10 luni, în creștere cu 10,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, sub creșterea de 14% prognozată la momentul elaborării bugetului pe 2023.
„Dinamica acestora a fost susținută în principal de evoluția încasărilor din impozitul pe salarii și venit, contribuții de asigurări, fonduri europene și impozitul pe profit. Încasările din TVA au consemnat o dinamică pozitivă mai temperată, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice relevante, cât și de un nivel mai ridicat al restituirilor de TVA”, arată Ministerul Finanțelor.
Cheltuielile bugetului general consolidat au crescut în termeni nominali cu 13,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Frână la cheltuieli
De remarcat frânarea pe final de an a creșterii cheltuielilor, care după cinci luni din 2023 se majorau cu 17,3% comparativ cu aceeași perioadă din 2022, rezultând o încetinire a ritmului de creștere de 4,2 puncte procentuale.
„Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele zece luni ale anului 2023 au înregistrat o creștere cu 0,2 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2022, de la 30,2% din PIB la 30,4% din PIB”, se mai arată în notă.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au însumat 62,5 mld lei, în creștere cu 12,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 13,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 15,5% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
Cheltuielile de personal au însumat 108 mld lei, în creștere cu 10,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 6,8% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 28,13 mld lei, cu 3,72 mld lei mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, respectiv 15,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Veniturile au crescut doar cu 10,6%
La capitolul venituri, încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 33,30 mld lei, consemnând o creștere de 21,2% (an/an), determinată de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (51,1%)1 și impozitul pe veniturile din pensii (42,0%2), încasările aferente declarației unice consemnând, de asemenea, o dinamică pozitivă, de 11,4%.
Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 10,8%, sub evoluția fondului de salarii din economie (15,3%3), dinamica acestei categorii de încasări fiind influențată de extinderea în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții, de noile măsuri fiscale privind modificarea deducerilor personale introduse prin O.G. nr. 16/2022, respectiv neimpozitarea sumei de 200 lei/lună pentru salariații care încasează salariul minim brut.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 27,49 mld lei, consemnând o creștere de 10,6% (an/an), susținută de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenții economici (12,8%) și de la băncile comerciale (12,05%), atenuant însă de redirecționarea din impozitul pe profit a sumei de -0,6 miliarde lei pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private (conform Legii nr. 322/2021).
Încasările nete din TVA au înregistrat 84,79 mld lei, în creștere cu 10,1% (an/an). Comparativ cu dinamica înregistrată anul trecut, în primele zece luni a.c. se remarcă o evoluție mai temperată a acestei categorii de venituri, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice relevante (și pe fondul unui efect de bază ridicat aferent anului anterior), cât și de majorarea restituirilor de TVA cu 6,5%, față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (24,8 mld. lei în ian-sept 2023, comparativ cu 23,3 mld lei în iansept 2022).
Cheltuielile cu investițiile se păstrează
De remarcat în execuția bugetară a creșterii puternice a cheltuielilor pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, care au fost în valoare de 64 mld lei, în creștere cu 34,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 47,56 mld lei. De asemenea, se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 57,87% din totalul cheltuielilor pentru investiții.
Întreaga notă a Ministerului Finanțelor privind execuția bugetară la 10 luni poate fi citită AICI.
***
