Prognoza Unicredit pentru România arată relativ optimist. Avansul economiei este prognozat la 3% în 2023 și o mică accelerare până la 4% în 2024, depășind Europa Centrală în acest an, datorită cererii mai mari pentru consum, a investițiilor publice și a cheltuielilor electorale (patru runde de alegeri în 2024).
Analiștii Unicredit spun că Guvernul va încerca să absoarbă cât mai multe fonduri din PNRR prin reforma pensiilor, inclusiv a pensiilor speciale, recalcularea salariilor bugetarilor și îmbunătățirea guvernanței corporative la întreprinderile de stat.
Inflația la finele anului este esimată la 7,3% și în scădere până la sfârșitul anului 2024 la 5,9%, ceea ce va permite BNR să diminueze rata dobânzii de politică monetară la 5% pe an.
Vestea proastă este că deficitul bugetar va depăși 5% pentru a scădea ușor la 4% în 2024. Deficitul de cont curent va fi acoperit integral din investiții străine directe (ISD), fonduri UE și emisiuni de euroobligațiuni, spun analiștii de la Unicredit.
Cursul de schimb al leului este așteptat să fluctueze într-un culoar cuprins între 5 și 5,1 lei/euro începând din această toamnă.
Politica fiscală, călcâiul lui Ahile al guvernului Ciolacu
Decalajul tot mai mare între veniturile fiscale și cheltuielile bugetare rămâne marea problemă nerezolvată a acestui Guvern. Veniturile au fost mult supraevaluate la conceperea bugetului de stat. Bugetul pe 2023 a inclus venituri similare cu cele din 2022, provenite de la supra-impozitarea companiilor energetice în ciuda reducerii prețurilor la energie. Diferența dintre încasările reale și cele planificate a fost de 20 miliarde lei doar în primul trimestru, iar deficitul a urcat la 2,3% din PIB după 5 luni, față de 1,5% consemnat la aceeași dată în 2022.
De asemenea, se așteaptă o creștere de două cifre a salariilor bugetariilor anul acesta și anul viitor, dar este un risc tot mai mare de creștere a impozitelor, vizate fiind în special retailul și sistemul bancar.
De asemenea, scutirile fiscale acordate sectoarelor IT, construcții și agricultură ar putea fi suspendate de la 1 septembrie. „Ne așteptăm ca deficitul bugetar la finele anului să fie de 5,2 din PIB și 4,7% din PIB în 2024, an în care cheltuielile generate de campaniile electorale ar putea încetini ajustarea fiscală. Ca rezultat, anticipăm că România va reintra în procedura de deficit excesiv de anul viitor.
Inflația va atinge ținta BNR în 2025
Inflația este așteptată să scadă la 7,3% până la sfârșitul anului 2023 și la aproximativ 6% anul viitor, politica fiscală rămânând cel mai mare risc pentru dezinflație.
Pe lângă majorarea unor impozite pentru anumite sectoare, guvernul pare să mai copieze o măsură marca Viktor Orban, încercând să plafoneze adaosurile comerciale pe lanțul de distribuție-comercializare alimente.
Această măsură nu este necesară (impulsul prețurilor alimentelor e deja în pierdere de viteză) și s-ar putea repeta experienței Ungariei – prin creșterea așteptărilor inflaționiste și a prețurilor bunurilor de substituție și apariției penuriei aliementelor vizate. În schimb, prețurile servicilor de bază sunt în creștere, impulsionate de majorările salariale, depășind rata inflației de la începutul anului. În schimb, efectele de prima și a doua rundă ale prețurilor mai mari la energie au dispărut mai devreme în România decât în restul regiunii, permițând inflației să scadă mai rapid.
BNR ar putea reduce dobânda cheie la 5% anul viitor după ce a anunțat că rămâne în așteptare până la finele acestui an. Cu toate acestea, inflația de bază și o pondere ridicată a prețurilor alimentelor în Indicele Prețurilor de consum (IPC) (pondere dublă față de țările Vișegrad – Ungaria, Cehia, Slovacia, Polonia) amenință să mențină anticipația BNR pentru inflația de bază la peste 6% pentru cea mai mare parte a anului viitor, cu o scădere incertă pentru perioada viitoare.
Investițiile publice sprijină creșterea PIB
Economia a încetinit brusc în T1 2023, deoarece consumul guvernamental a scăzut, condițiile financiare mai stricte au afectat vânzările cu amănuntul și afacerile imobiliare, iar veniturile fiscale au fost sub cele planificate. Spre deosebire de țările Vișegrad, consumul privat a rămas puternic, iar gospodăriile au crescut economiile peste nivelul de dinainte de pandemie, deoarece masa salarială reală a crescut cu aproximativ 2% pe an în T1 2023 și cu 4,5% în termeni anuali, în aprilie 2023. În viitor, ne așteptăm ca consumul privat să sprijine creșterea PIB cu 3% în 2023 și 4% în 2024. Investițiile publice vor contribui mai mult la creștere în acest an, ajutate de transferurile din fonduri UE și de efectul de bază. Cheltuielile pentru infrastructură au crescut în primăvară, împreună cu finanțarea din fonduri UE, care vor continua și în acest an. Anul viitor, investițiile publice ar putea fi înlocuite de cheltuielile cu campaniile electorale. „Ne așteptăm ca investițiile să continue anul viitor, în timp ce construcțiile ar putea încetini în timpul acestei redresări din cauza condițiilor financiare stricte”, spun analiștii Unicredit.
Exporturile nete vor încetini creșterea din cauza unei pierderi suplimentare a competitivității prețurilor pe măsură ce supraevaluarea leului se mărește. Cicatricele din industrie vor continua să stimuleze importurile de substanțe chimice și metale, în timp ce achizițiile nete de combustibil și alimente ar putea scădea și mai mult, mai ales dacă recolta din 2023 este una mai mare ca anul trecut.
***
Urmărește-ne pe Google News
