luni

27 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

1 iunie, 2012

Premieri și alți oficiali din 14 state ale Uniunii Europene și din Croația reunite în Grupul Prietenii Coeziunii s-au întâlnit vineri la București, alături de președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, și au cerut mai-marilor UE să nu fie redusă alocarea bugetară pentru politica de convergență în cadrul financiar 2014-2020, însă și-au recunoscut incapacitatea de a absorbi fondurile puse la dispoziție în perioada 2007-2013.

La finalul reuniunii, oficialii, printre care și premierul român, Victor Ponta, au adoptat o declarație comună pe care vor să o expună și în Consiliul European.

”Trebuie să se asigure echilibrul între simplificarea mecanismului de implementare a politicii de coeziune şi eficacitatea cheltuielilor pentru coeziune. În consecinţă, flexibilitatea sau uşurinţa în utilizare sunt esenţiale. Credem că este importantă îmbunătăţirea, în continuare, a calităţii cheltuielilor. Cu toate acestea, cheltuirea mai bună nu trebuie să reprezinte un motiv sau o deghizare a unor reduceri ulterioare a anvelopei financiare dedicate Politicii de Coeziune”, cer ”Prietenii Coeziunii”.


La reuniunea de la Bucureşti au participat prim-miniştri şi reprezentanţi din România, Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia şi Spania, precum și din Croația, care se află în proces de aderare la UE.

Grupul Prietenii coeziunii cuprinde în mare parte statele net beneficiare ale acestei politici europene și acţionează pentru menţinerea coerenţei şi unităţii de poziţii necesare pentru a face faţă presiunii statelor net contributoare de a reduce bugetul UE şi implicit alocările pentru politica de coeziune.

Ce mai cuprinde declarația comună de la București:

  • Eforturile Uniunii Europene trebuie să fie orientate, în principal, pe măsuri care să contribuie în mod semnificativ la creşterea economică şi pentru crearea de locuri de muncă. Acest lucru poate fi asigurat, fără rezerve, prin politicile de coeziune, care reprezintă un important instrument pentru investiţii, aflat la dispoziţia UE, în vederea stimulării creşterii economice, a nivelului angajărilor şi a competitivităţii în ţările membre, ţinând cont de strategia Europa 2020 şi de necesitatea disciplinei fiscale.
  • Politica de coeziune este în mod particular importantă pentru reducerea blocajului şi stimularea potenţialului pieţei unice. Rămâne, astfel, cel mai important instrument financiar al strategiei Europa 2020. Politicile de coeziune joacă un rol major în găsirea unui echilibru între creşterea economică şi stabilitatea fiscală. De aceea, trebuie menţinută finanţarea echitabilă în cadrul politicii de coeziune.
  • Cu toţii suntem de acord, însă, că politica de coeziune trebuie reformată. În acest context, salutăm propunerile înaintate de Comisie şi ne exprimăm credinţa că dezbaterea privind eficacitatea politicilor co-finanţate din bugetul UE ar trebui să fie parte fundamentală a negocierilor privind Cadrul Financiar Multianual 2014-2020”, mai precizează documentul.

Barroso: Absorbiți mai mult ca să primiți la fel

Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, le-a spus oficialilor din grupul Prietenii coeziunii să își consolideze capacitatea de absorbție a banilor europeni pentru a beneficia și în 2014-2020 de o alocare la fel de solidă pe segmentul coeziunii.

”Dacă vreţi ca nivelul fondurilor de coeziune să rămână unul solid în viitor, trebuie într-adevăr să arătaţi că el produce rezultate tangibile şi că pentru viitor au fost trase învăţămintele corecte, potrivit cărora noua abordare privind coeziunea sintetizează conceptul de <Cheltuire mai bună> a resurselor. Cred că acest lucru este esenţial dacă dorim să existe un consens şi un succes în negocierile privind Cadrul Financiar Multianual 2014-2020”, le-a spus Barroso celor 16 premieri și alți oficiali de rang înalt, preponderent din țările estice ale UE.


Barroso a demonstrat cu cifre că fondurile de coeziune reprezintă cea mai solidă resursă pentru investițiile publice în statele net beneficiare, însă România are o pondere scăzută a fondurilor europene în investiții, comparativ cu alte țări, au relevat cifrele președintelui CE.

Începând cu anul 2009, politica de coeziune a reprezentat 44% din investiţiile publice totale în România.

În Lituania fondurile de coeziune au fost 78% din investiţiile totale , iar în Ungaria au ajuns la 97%, constituind un mijloc de asigurare a stabilităţii în timp de criză.

Barroso a cerut statelor membre să coreleze programele de coeziune cu strategia generală de creştere economică în Europa, mai ales în perioade de criză când cetăţenii europeni se confruntă cu greutăți.

Organizarea evenimentului

Oficialii veniți la București l-au lăudat pe premierul Ponta pentru organizarea reuniunii europene, dar pentru jurnaliștii acreditați la eveniment accesul la informații a fost redus, iar datele furnizate publicului au avut mai degrabă substanța unor lozinci politice.

Pe de altă parte, evenimentul a fost inițiat de fostul premier Mihai-Răzvan Ungureanu, în timpul mandatului său de 78 de zile.

Premierii și ceilalți oficiali s-au reunit cu ușile închise la Palatul Parlamentului, iar o parte a staffului lor a putut urmări pe un ecran dezbaterea din plen, la sala de ascultare, însă jurnaliștii nu au avut acces.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Declarația comună a fost disponibilă încă de joi, sub formă de draft, la Comisia Europeană, iar discursul lui Barroso a fost oferit presei doar de Comisie, sub formă scrisă, jurnaliștilor acreditați la Bruxelles.

În marja evenimentului, premierul Ponta a avut 7 întâlniri bilaterale, la care nu a avut acces presa și nici Biroul de presă al Guvernului nu a oferit vreo informație de conținut.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: