Refugiații climatici, adică persoanele care încearcă să scape de efectele crizei climatice, nu pot fi forţaţi să se întoarcă în ţările lor de origine de către statele în care ajung, a decis luni Comitetul ONU pentru drepturile omului, relateazăCNN.
Cazul ce a generat această decizie este cel al lui Ioane Teitiota, cetăţean al statului Kiribati care a fugit în Noua Zeelandă și a cerut protecţie din partea statului, susţinând că viaţa sa este în pericol în ţara sa de origine.
Statul insular din Pacific ar putea fi prima ţară a lumii care să dispară din cauza creşterii nivelului oceanului. Eroziunea coastelor şi contaminarea apei potabile vor face Kiribati nelocuibilă până în 2050.
Comitetul ONU a votat împotriva cererii lui Teitiota, argumentând că viaţa sa nu este într-un pericol iminent, însă a subliniat faptul că ţările care încearcă să-i deporteze pe viitorii refugiaţi climatici le-ar încălca drepturile fundamentale. Mai precis, este vorba desprearticolele 6 şi 7 din Pactul Internaţional pentru Drepturi Civile şi Politice, care asigură tuturor pământenilor dreptul la viaţă.
„Având în vedere faptul că există riscul ca o întreagă ţară să se scufunde în ocean, condiţiile de viaţă într-o asemenea ţară ar putea deveni incompatibile cu dreptul la o viaţă demnă”, se arată în decizie.
Decizia ar putea avea un impact semnificativ pentru viitoare cazuri legate de refugiaţi climatici, având în vedere faptul că un număr semnificativ de persoane sunt forţate de fenomene extreme să plece din casele lor.
Secetele, scăderea siguranţei alimentare şi creşterea nivelului oceanelor ar putea forţa zeci de milioane de oameni să plece din regiunile în care locuiesc în următorii ani. Un studiu din 2018 al Băncii Mondiale a arătat că 143 de milioane de oameni din Asia de Sud, Africa sub-sahariană şi America Latină riscă să devină refugiaţi climatici.
Expert ONU: Omenirea riscă un ”apartheid climatic”
Philip Alston, raportor special al Naţiunilor Unite privind sărăcia extremă şi drepturile omului, avertiza anul trecut că “schimbările climatice ameninţă să anuleze progresul din ultimii 50 de ani (…) în materie de reducere a sărăciei”.
Declarația prefața un raport bazat pe cercetări ce prevăd că schimbările climatice ar putea lăsa 140 de milioane de persoane fără adăpost în ţările în curs de dezvoltare până în 2050.
“În mod pervers, în timp ce săracii sunt responsabili doar pentru o mică parte din emisiile globale, ei sunt cei care vor plăti preţul schimbărilor climatice şi care au cea mai mică capacitate de a se proteja”, a declarat Philip Alston, anul trecut.
“Riscăm să vedem scenariul unui ‘apartheid climatic’, în care oamenii bogaţi plătesc pentru a scăpa de caniculă, de foame şi de conflict, în timp ce restul lumii este lăsat să sufere”, a mai spus Philip Alston.
