11 mai, 2016

Curtea Constituțională a respins miercuri, ca inadmisibile, cele peste 50 de sesizări de neconstituționalitate ridicate de candidați (independenți sau reprezentanți ai unor partide) prin care se contesta alegerea primarului într-un singur tur de alegeri locale.

Printre aceste sesizări se numără și cea a jurnalistului Liviu Avram, redactor șef adjunct la Adevărul, care a apelat la acest artificiu al candidaturii pentru a ajunge la Curtea Constituțională și a încerca să obțină un verdict de neconstituționalitate pe alegerile locale într-un singur tur.

Sesizarea sa a fost respinsă ca inadmisibilă, potrivit Mediafax, întrucât el nu este candidat (candidatura sa a fost respinsă fiindcă nu avea numărul necesar de semnături).

Nici miercuri nu s-a dezbătut pe fond problema, pentru că niciunul dintre autorii celor peste 50 de persoane care au făcut sesizarea nu au calitatea de candidat.

Problema constituționalității alegerilor într-un tur sau două tururi va fi rezolvată, prin urmare, altădată.

Articolul a cărui constituționalitatea n-a fost discutată nici miercuri:

Art. 101

Alin. 2:

„Este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate”

Pledoaria lui Liviu Avram în fața magistraților:

„Aşa cum este legea acum aceasta permite alegerea primarului în două tururi atâta doar că al doilea tur nu se organizează decât în caz de balotaj, la două săptămâni de la primul tur. Ceea ce contest eu, de fapt, şi sper că asta se înţelege din documentaţie, este majoritatea cu care se alege primarul, în speţă majoritatea relativă care determină apoi aproape automat şi numărul de tururi. Şi ceea ce vă cer să decideţi este în ce măsură primarul astfel ales este organ reprezentativ, în sensul cerut de articolul 2 din Constituţie, câtă vreme dacă nu obţine măcar 50% plus unu din voturile exprimate, majoritatea se află de fapt în partea cealaltă, la cei care nu l-au votat”, a declarat jurnalistul Liviu Avram, făcând trimitere la art.101 alin.(2) şi (3) din Legea nr.115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.
Obiectul procesului este „conceptul de reprezentativitatea intrinsecă a unui primar ales şi care derivă direct din majoritatea stabilită de lege pentru atribuirea unui mandat”.
Nimeni nu contestă dreptul Parlamentului de a face legi, „dar acest drept nu poate fi exercitat oricum de către Parlament”, ci într-un cadru constituţional.
„Dumneavoastră sunteţi chemaţi acum să constataţi o stare de neconstituţionalitate creată în 2011 când s-a înregistrat pentru prima data soluţia alegerii primarilor într-un singur tur şi s-a perpetuat până astăzi pentru că (…) cei care puteau să facă (să corecteze lege-n.r.) nu au făcut-o”.
„Câţiva membri ai Parlamentului au exprimat public argumente care ţin de oportunitatea unei eventuale admiteri a excepţiei, de bulversarea pe care ar produce-o în societate, ba chiar şi de constituţionalitatea ei. S-a spus că o admitere a excepţie ar însemna o schimbare a jurisprudenţei Curţii, fals. Curtea nu are nicio jurisprundenţă în această materie câtă vreme este pentru prima dată când această soluţie de alegere a primarilor este adusă în faţa dumneavoastră”.
În ceea ce priveşte recomandarea Comisiei de la Veneţia de a nu schimba legislaţia electorală în anul dinaintea alegerilor, Liviu Avram a explicat că membrii comisiei se referă la acele modificări care afectează drepturile electorale ale cetăţenilor, or, admiterea excepţiei de necosntituţionalitate a articolului 101 ar însemna o lărgire a acestor drepturi.
Poziția procurorului de ședință:
Procurorul de şedinţă a formulat „concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate”, apreciind că „nu are legătură cu obiectul cauzei” întrucât nu a fost atacat articolul din legea care prevede organizarea unui singur tur de scrutin, ci a fost ridicată o execpţie care vizează anularea unui act administrativ, respectiv HG nr. 52/2016 pentru aprobarea calendarului acţiunilor din cuprinsul perioadei alegerilor locale din anul 2016.