sâmbătă

25 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

16 decembrie, 2015

fedRezerva Federală (Fed) va decide, cel mai probabil, încheierea ciclului de relaxare monetară, respectiv a unei perioade de șapte ani a banilor ”ieftini”.

Analiștii se așteaptă ca banca centrală din SUA să majoreze miercuri dobânzile, pentru prima dată de la instalarea crizei. Decizia ar reprezenta un prim pas către o reducere a intervenției Fed-ului în piețele financiare, notează presa internațională.

Janet Yellen, președintele Fed, va susține o conferință de presă în jurul orei 14:20 (19:20, ora României).


La începutul aceste luni, Yellen a indicat faptul că economia americană este suficient de solidă pentru a face față unei majorări a dobânzilor. Rata șomajului a scăzut la 5%, iar creșterea economică pare a fi stabilă, a arătat președintele Fed.

”Judec că la ora actuală creșterea economică a SUA este suficientă pentru a susține în următorul an sau doi o îmbunătățire pe piața muncii”, a declarat Yellen.

Specialiștii se așteaptă ca ciclul de creștere a dobânzilor să continue și în 2016. Dintr-un sondaj realizat de Financial Times în rândul a 51 de economiști de top, reiese că 24% dintre ei se așteaptă la două creșteri, a câte 25 de puncte de bază, în 2016, 39% anticipează trei creșteri în 2016, iar 30% patru. În medie, analiștii sondați de FT anticipează o creștere de 75 de puncte de bază în 2016 și de 100 de puncte de bază în 2017.

Totodată, analiștii avertizează că abilitatea Fed de a ”normaliza” dobânzile va depinde de constrângeri legate de încetinierea economiei mondiale și de aprecierea dolarului în raport cu alte valute.

Șapte ani de dobânzi aproape de zero


Oficialii Fed au redus dobânzile la niveluri cuprinse între 0 și 0,25% în decembrie 2008, după ce starea economiei americane s-a deteriorat ca urmare a prăbușirii băncii Lehman Brothers care a transmis o undă de șoc pe piețele financiare din toată lumea. Fed-ul ”va pune în acțiune toate instrumentele pentru a promova revenirea creșterii economice sustenabile și menținerea stabilității prețurilor”, se arăta în comunicatul transmis în urma ședinței de politică monetară din urmă cu șapte ani.

În 2009, criza din SUA începea să își spună cuvântul. Economia pierdea în jur de 424.000 de locuri de muncă în fiecare lună, iar rata șomajului ajungea în octombrie la 10%, cel mai ridicat nivel din 1983, notează Bloomberg.

Bancherii centrali din toată lumea au început să ia măsuri. În martie, Banca Angliei a redus dobânzile la 50 de puncte procentuale, de la 5,75% la finele lui 2007. Banca Centrală Europeană a redus dobânda la facilitatea de depozit la 25 de puncte de bază.

Înlesnirea politicilor monetare de peste hotare ajută pe de o parte Statele Unite deoarece susține creșterea economică mondială, însă un nivel scăzut al dobânzilor în jurul lumii poate încuraja migrarea capitalului către active americane cu randamente mari (considerate a fi riscante), ceea ce duce la întărirea dolarului și scăderea competitivității exporturilor americane.

De mai multe ori în timpul ciclului de expansiune a Fed-ului, politica fiscală a SUA a stat în calea revenirii. În iulie 2011, Congresul au permis națiunii să ”danseze” în jurul defaultului prin amânarea unei decizii cu privire la majorarea limitei de împrumut. Congresul a ajuns într-un final la un consens, însă neînțelegerile au afectat încrederea investitorilor. S&P a redus rating-ul SUA ceea ce s-a văzut apoi pe piețele financiare.

În mai 2013, o declarație a președintelui Fed de la acea dată a aruncat piețele financiare în derivă. Ben Bernanke a declarat în fața Congresului că Fed-ul ar putea începe să reducă achizițiile de bonduri (programul american de relaxare cantitativă) dacă veștile din economie continuă să fie pozitive. Piețele nu au privit cu ochi buni o posibilă reducere a măsurilor de stimulare, iar costurile de împrumut ale SUA au crescut.

Dolarul s-a apreciat cu circa 21% de la jumătatea anului trecut și a devenit un punct central al deciziilor de politică monetară ale Fed-ului. O creștere economică modestă în jurul lumii și politicile monetare laxe au ”impins” banii către datorii denominate în dolari. Creșterea dobânzilor ar putea crește presiunea de apreciere a dolarului.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Deciziile altor economii importante au influențat semnificativ politica monetară a Fed-ului. Devalorizarea yuan-ului chinez în august a dus la amânarea înăspririi politicii monetare din SUA.

Un alt motiv care a făcut ca Fed-ul să mențină dobânzile la un nivel foarte scăzut în ultimii șapte ani este ritmul lent al redresării economice.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: