duminică

22 mai, 2022

Situația Greciei: Lecțiile și câteva explicații necesare

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

18 iunie, 2015

greciaEconomia Greciei a fost una dintre economiile cu cele mai mari creșteri din Zona Euro în perioada 2000 – 2007 (perioadă în care capitalul străin a venit în valuri), cu o rată medie de 4,2%.

Datele referitoare la situația finanțelor publice în decursul timpului arată că între 1960 și 1973, în perioada dictaturii militare, execuțiile bugetare anuale s-au soldat cu surplusuri. După instaurarea democrației, între 1974 și 1980, s-a trecut la o politică de deficite moderate, sub cota recomandată la nivel teoretic de 3% din PIB anual.

Ulterior, însă, în perioada 1981 – 2013, s-au acumulat, an de an, deficite considerabile, de peste 3% din PIB, ceea ce explică nivelul extrem de înalt al datoriei publice la care s-a ajuns în prezent. De reținut, până în 2001, devalorizarea drahmei a ajutat la ușurarea plății datoriilor. Odată cu trecerea la euro, acest instrument financiar nu a mai putut fi folosit.


Caracteristică definitorie a bugetului grec, țara a fost cea de a doua în cadrul NATO din punct de vedere al cheltuielilor militare ca procentaj în PIB, după SUA. Achizițiile de armament au provenit în proporție de circa 42% din SUA, 23% din Germania și 13% din Franța.

În 1993, raportul dintre datoria publică și PIB ajunsese deja la 94%, în condițiile în care economiștii FMI au definit un raport maxim sustenabil de către economia țării de 120%. Dacă nu s-ar fi ajuns la un acord privind restructurarea datoriei țării, raportul „The Economic Adjustment Programme for Greece”, publicat de Comisia Europeană în octombrie 2011 estima un nivel de 198% pentru anul 2012.

Datele pentru 2012 estimau partea care revine economiei negre la 24,3% din PIB-ul Greciei, față de 21,6% pentru Italia, 17,1% în cazul Belgiei și doar 13,5% în Germania. O explicație majoră o constituie procentajul relativ ridicat de persoane ”self-employed” – sunt proprii lor angajați și depun o declarație de venituri pe propria răspundere – situat la circa 32% față de o medie de numai 15% la nivelul UE.

Mai multe guverne europene au ”fentat” criteriile de la Maastricht prin modalitatea de calcul a deficitelor publice. Grecia a beneficiat în acest sens de consultanța băncii Goldman Sachs, care a reușit să mascheze amploarea deficitului bugetar, dezvăluit în 2010 a fi ajuns la valoarea cu totul nesustenabilă de 13,6% din PIB (după Islanda, cu 15,7%, și înaintea Marii Britanii, cu 12,6%, dar Grecia nu e Marea Britanie – nu are capacitatea acesteia de a-și plăti datoriile).


În 1999 (anul în care s-au luat în calcul criteriile ce au permis intrarea Greciei în Zona Euro, cel mai stabil an din 1980 încoace), deficitul bugetar a fost de 3,1% din PIB ( deci ușor peste limita stabilită) iar deficitul structural de 3,6%. Criteriul de 60% datorie publică nu a fost îndeplinit, dar țara a fost admisă în Zona Euro, culmea, exact în anul în care a depășit pragul de 100% datorie publică raportată la PIB.

1
Click pentru mărire

Acceptarea ca pe un fapt obișnuit a deficitelor excesive în condiții de intrări masive de capital străin și de angajare a unor lucrări publice de amploare ( vezi și găzduirea Olimpiadei din 2004) s-a dovedit a fi extrem de periculoasă. Criza economică a trimis PIB-ul pe tobogan exact atunci când el gâfâia să țină pasul cu angajamentele sociale asumate pentru bugetari și pensionari.

Datoria publică ridicată nu este un dat al economiei grecești. Ea s-a constituit în cea mai mare parte în intervalul 1980 – 1996, când a avansat de la 21% din PIB până la circa 95% din PIB. A urmat o perioadă de avans lent al datoriei, spre 103% în 2007, după care problemele s-au acutizat pe fondul crizei mondiale și al beneficiilor sociale generoase oferite fără acoperire în rezultatele economice (175%).

Din perspectiva noastră, ar fi de reținut că Grecia nu a avut grijă să-și reducă sau măcar să-și plafoneze datoria publică în anii buni, de creștere economică robustă și, în loc să-și ajusteze deficitul structural, a mers pe o cale complet imprudentă, cu valori ale acestui deficit situare între 4,2% și 7,8%.

Este ca și cum România ar fi continuat timp de mai mulți ani politica dusă în 2008, când beneficiile oferite din motive electorale au depășit cu mult capacitatea economiei de a furniza creștere economică. În România, a fost nevoie de șase ani pentru a reechilibra economia după excesele făcute într-un singur an.

La greci este, practic, imposibil de întrevăzut o îmbunătățire semnificativă și o aducere sub control a situației mai devreme de decenii.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Între 2009 și 2013, PIB-ul Greciei a scăzut cu circa 25%, dar povara angajamentelor luate în vremurile bune în ipoteza unei creșteri economice care se va perpetua pe termen nedefinit a determinat expandarea catastrofală a datoriei publice.

Practic, acum se solicită ajustarea la posibilitățile reale a beneficiilor oferite riscant populației, dar nu se poate face mai nimic deoarece această ajustare ar însemna o adevărată sinucidere în plan politic.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

5 răspunsuri

  1. Exista toate indiciile, ca de la inceput Premierul Tsipras si-a asumat „exitul”, ca unica solutie de a scapa Grecia de datoria externa. Urmeaza ca UE, FMI si B.M. sa se „spele pe cap”, cu creditele neplatite.Premierul si Grecia s-au saturat de continua rostogolire a datoriei, asa ca „ziua platii” se apropie pentru lipsa de diligenta in acordarea imprumuturilor…

  2. Oare grecii nu pot sa inteleaga ca, o perioada lunga de timp, au consumat mai mult decat au produs? Au ajuns la un nivel de trai peste posibilitatile reale ale tarii lor! In anii’70 din secolul trecut, erau in urma Romaniei ca nivel de trai, iar acum…
    Grecii trebuie sa inteleaga ca nu pot trai pe munca altora si sa restituie ce datoreaza. Orice clementa in acest sens nu este cinstita si creeaza un precedent.
    Auzeam la televizor plangerile unei doamne care se intreba
    ,,cum poti sa traiesti cu o pensie de 1000E”?, la noi se traieste si cu 100E si nu apelamla banii altora.

  3. – Problema principala nu e valoarea datoriei(ca procent din PIB) . Japonia ar trebui sa fie in faliment de ani buni daca acesta ar fi criteriul de baza .

    – Capacitatea unei natiuni de a platii dobanzile aferente datoriei publice sint adevaratul „calcai al lui Ahile” a oricarui guvern planetar .
    – Grecia e clar ca nu poate plati salariile bugetarilor + pensile + ratele aferente datoriei publice . O realitate negata de factorii decidenti din UE pina la ultimele evenimente .
    Practic grecii au nevoie de noi imprumuturi pentru a plati ratele la UE ,FMI,BCE, investitori privati (putini) care mai detin ceva din datoria oficiala .
    -E o trasatura clasica a falimentului unei tari dar bine ascunsa de toti deoarece in UE sint o gramada de tari (cu moneda euro sau nu) care maine ar fi in faliment oficial fara imprumuturile (noi) care le asigura plata dobanzilor la datoria suverana de stat si indiferent de marimea datoriei. (in cifre absolute si procent PIB).

    – Se poate argumenta ca sint tari care macar o parte din dobanda de platit la datoria suverana o achita din incasarile fiscale nationale . Altele nici macar un bănuț din datorie nu reusesc sa achite fara noi imprumuturi.
    In ambele cazuri , problema e aceiasi doar ca unii sint in agonie (camuflata) si altii in moarte clinica (dar tinuti in viata datorita „instrumentelor „. Care in cazul datoriilor sint pur de natura financiara . Cineva tipareste bani si altii imprumuta falitului banii respectivi.
    E cum ai trata o cangrena cu supozitoare urlind ca pacientul sta bine . A prins culoare in obraji . 🙂 (care e febra galopanta in realitate )

  4. Grecia ar trebui sa foloseasca doctrina Odious Debt cum a facut si alte tari.Au fost jefuiti de FMI si bancile Europene asa cum este si Romania sub controlul luiIsarescu.Criminali si camatari de rang inalt

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

5 răspunsuri

  1. Exista toate indiciile, ca de la inceput Premierul Tsipras si-a asumat „exitul”, ca unica solutie de a scapa Grecia de datoria externa. Urmeaza ca UE, FMI si B.M. sa se „spele pe cap”, cu creditele neplatite.Premierul si Grecia s-au saturat de continua rostogolire a datoriei, asa ca „ziua platii” se apropie pentru lipsa de diligenta in acordarea imprumuturilor…

  2. Oare grecii nu pot sa inteleaga ca, o perioada lunga de timp, au consumat mai mult decat au produs? Au ajuns la un nivel de trai peste posibilitatile reale ale tarii lor! In anii’70 din secolul trecut, erau in urma Romaniei ca nivel de trai, iar acum…
    Grecii trebuie sa inteleaga ca nu pot trai pe munca altora si sa restituie ce datoreaza. Orice clementa in acest sens nu este cinstita si creeaza un precedent.
    Auzeam la televizor plangerile unei doamne care se intreba
    ,,cum poti sa traiesti cu o pensie de 1000E”?, la noi se traieste si cu 100E si nu apelamla banii altora.

  3. – Problema principala nu e valoarea datoriei(ca procent din PIB) . Japonia ar trebui sa fie in faliment de ani buni daca acesta ar fi criteriul de baza .

    – Capacitatea unei natiuni de a platii dobanzile aferente datoriei publice sint adevaratul „calcai al lui Ahile” a oricarui guvern planetar .
    – Grecia e clar ca nu poate plati salariile bugetarilor + pensile + ratele aferente datoriei publice . O realitate negata de factorii decidenti din UE pina la ultimele evenimente .
    Practic grecii au nevoie de noi imprumuturi pentru a plati ratele la UE ,FMI,BCE, investitori privati (putini) care mai detin ceva din datoria oficiala .
    -E o trasatura clasica a falimentului unei tari dar bine ascunsa de toti deoarece in UE sint o gramada de tari (cu moneda euro sau nu) care maine ar fi in faliment oficial fara imprumuturile (noi) care le asigura plata dobanzilor la datoria suverana de stat si indiferent de marimea datoriei. (in cifre absolute si procent PIB).

    – Se poate argumenta ca sint tari care macar o parte din dobanda de platit la datoria suverana o achita din incasarile fiscale nationale . Altele nici macar un bănuț din datorie nu reusesc sa achite fara noi imprumuturi.
    In ambele cazuri , problema e aceiasi doar ca unii sint in agonie (camuflata) si altii in moarte clinica (dar tinuti in viata datorita „instrumentelor „. Care in cazul datoriilor sint pur de natura financiara . Cineva tipareste bani si altii imprumuta falitului banii respectivi.
    E cum ai trata o cangrena cu supozitoare urlind ca pacientul sta bine . A prins culoare in obraji . 🙂 (care e febra galopanta in realitate )

  4. Grecia ar trebui sa foloseasca doctrina Odious Debt cum a facut si alte tari.Au fost jefuiti de FMI si bancile Europene asa cum este si Romania sub controlul luiIsarescu.Criminali si camatari de rang inalt

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: