Partidul de guvernământ de dreapta al Poloniei, PiS, folosește problema despăgubirilor de război pentru a submina narativul care prezintă Germania drept ”superputere morală” a Europei. Asta în plan extern, in plan intern mișcarea fiind menită să țină șah opoziția politică.
O explicație a demersului polonez oferită de Aleks Szczerbiak, profesor de Politică la Facultatea de Drept, Politică și Sociologie a Universității Sussex. Analiza a fost publicată de Notes from Poland.
Cazul moral și juridic al Poloniei
La 1 septembrie 2022, când s-au împlinit 83 de ani de la invazia Poloniei de către Germania nazistă din 1939, guvernul polonez condus de Partidul Lege și Justiție a lansat Berlinului solicitarea de reparații de război pentru perioada de ocupație a ţării, între 1939-1945.
Anunțul a fost însoțit de publicarea unui raport care a susținut solicitarea poloneză din perspectivă politică, juridică, morală și istorică. Raportul a calculat că pierderile de război suferite de Polonia ca urmare a ocupației s-au ridicat la 6,2 trilioane de zloți (aproximativ 1,3 trilioane de dolari), de trei ori mai mare decât bugetul anual de stat al Germaniei.
Polonia, ca stat, nu a primit niciodată compensații financiare semnificative pentru distrugerea cauzată de Germania. Doar indivizi – victime ale muncii forțate și ale experimentele pseudo-medicale din lagărele de concentrare – au primit sume simbolice din partea unor fundații polono-germane.
Germania a răspuns solicitării reiterând poziția sa conform căreia problema reparațiilor a fost soluționată definitiv în 1953. Guvernul polonez comunist de la acea vreme a renunțat la revendicări materiale la schimb cu acceptul Germaniei de Est legat de preluarea de către Varșovia a unor foste teritorii germane.
Germania își mai argumentează poziția prin faptul că niciun guvern polonez post-comunist nu a ridicat problema, iar asta înseamnă o recunoaștere a actului din 1953.
PiS respinge însă această interpretare cu următoarele argumente:
- cele două țări nu au încheiat niciodată vreun tratat bilateral de pace – obligatoriu din punct de vedere juridic, sau un acord de lichidare a efectelor celui de-al Doilea Război Mondial
- renunțarea din 1953 nu a fost niciodată ratificată oficial și nici măcar publicată
- întrucât făcea parte din blocul sovietic, Polonia comunistă nu avea la acea vreme suveranitate internațională, deci i s-a impus ce să accepte
O fisură în soclul de moralitate pe care s-a urcat Germania
La începutul lunii octombrie, Varșovia a emis o „notă diplomatică” oficială către Berlin, prezentând în mod oficial cererea de despăgubire.
PiS speră cu siguranță că Polonia va primi despăgubiri la un moment dat, dar există un larg consens că este extrem de puțin probabil ca Germania să fie de acord cu cererile sale, nu în ultimul rând din cauza consecințelor unui astfel de precedent.
Orice campanie pentru obținerea de compensații financiare este probabil să dea roade pe termen foarte lung, dacă se va întâmpla așa ceva. Deci, ce speră să obțină PiS ridicând problema în acest moment?
În sfera politicii externe, partidul dorește să submineze narațiunea guvernului german, conform căreia s-a împăcat pe deplin cu trecutul său nazist și a plătit pentru acesta. Asigurându-se că alte țări înțeleg întreaga amploare a tragediei provocate Poloniei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pentru care Germania nu a întreprins niciodată o evaluare financiară adecvată, guvernul polonez încearcă să submineze pretenția Berlinului de a fi o „superputere morală” la nivel internațional.
PiS mai speră că, punând Germania sub presiune în această chestiune, poate consolida poziția de negociere a Poloniei pe arena diplomatică internațională cu privire la diverse alte aspecte, în special în disputa curentă cu Comisia Europeană pe marginea „statului de drept”.
Germania, atacată pentru răspunsul în Ucraina
PiS a considerat că acesta este un moment oportun pentru a ridica problema reparațiilor, deoarece Germania și celelalte mari puteri UE și-au pierdut autoritatea politică și diplomatică prin răspunsul lor slab la invazia rusă a Ucrainei.
PiS critică de mult Germania că nu ține cont de interesele fostelor state comuniste din Europa Centrală și de Est prin abordarea sa prea conciliantă față de Moscova, efect al dependenței excesive de energie rusă. În urma izbucnirii războiului, criticile au vizat și încetineala cu care Germania a răspuns cererilor Ucrainei de ajutor militar.
Polonia, pe de altă parte, a avertizat de multă vreme cu privire la planurile expansioniste ale președintelui Vladimir Putin. Varșovia a fost unul dintre cei mai fideli aliați ai Ucrainei, fiind în fruntea eforturilor de a convinge comunitatea internațională să dezvolte un răspuns comun și robust la invazia rusă și să se asigure că sancțiunile sunt menținute și extinse.
Opoziția politică împinsă în colț
În ceea ce privește politica internă, era de așteptat ca ridicarea problemei despăgubirilor de război german să ajute PiS să recâștige inițiativa politică și să pună presiune pe oponenții săi politici. În special pe Platforma Civică (PO), fost partid de guvernare între 2007-2015, în prezent condusă de fostul premier Donald Tusk.
Deși PiS este încă înainte în majoritatea sondajelor de opinie, avantajul său față de PO s-a redus în ultimele luni. PiS are în prezent o medie de susținere de 35%, comparativ cu 29% pentru PO.
Trecerea problemei despăgubirilor de război pe agenda politică internă pune oponenții guvernului într-o poziție dificilă, deoarece tema rezonează puternic în electoratul polonez. Opoziția fie trebuie să susțină în acest demers o administrație PiS, pe care o critică aspru la fiecare pas, fie să se distanțeze de cererile de guvernului, riscând să fie acuzată că se înclină în fața Berlinului și că nu apără interesul național.
Manevra mobilizează electoratul PiS
PiS pare să facă din relațiile polono-germane tema centrală a ofertei sale electorale de anul viitor. Una dintre principalele linii de atac este aceea că opoziția, PO în special, este complice cu Berlinul și cu Comisia Europeană pentru a submina guvernul polonez înainte de viitoarele alegeri.
Deși majoritatea polonezilor ar putea fi de acord cu poziția PiS cu privire la despăgubirile de război, preferințele de vot vor fi probabil determinate de alte chestiuni, precum creșterea prețurilor, scăderea nivelului de trai și posibila penurie de energie.
***
