luni

29 aprilie, 2024

8 iunie, 2023

INS a reconfirmat, joi, creșterea economică firavă din T1, de numai 0,1%, comparativ cu T4 din 2022 – și de 2,3% (serie brută) față de T1 din 2022.

Industria este în regres, contribuția ei la creșterea din primul trimestru, față de perioada similară a anului trecut, fiind negativă.
Comerțul intern, IT&C, activitatea de construcții și impozitele nete contribuind la creșterea economică de 2,3% față de T1 din 2022.

După utilizări, consumul final al populației rămâne principalul motor al creșterii economice, având o contribuție de 4.5%, pe locul secund situându-se investițiile cu o pondere de 2,4%. Nominal, PIB-ul din T1/2023 a fost de 312 miliarde lei, prețuri curente.


Avansul economiei a încetinit puternic, fiind cea mai mică valoare trimestrială din ultimii doi ani.

Pe categorii de resurse, la creşterea economică din primul trimestru au contribuit în mod deosebit:

  • Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transportul şi depozitarea, hoteluri şi restaurante  (+0,9%), cu o pondere de 22,0% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 4,5%;
  • Informaţiile şi comunicaţiile (+0,5%), cu o pondere de 8,2% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 5,6%;
  • Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,5%), cu o pondere de 5,4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere  a volumului de activitate cu 10,0%;
  • Construcţiile (+0,3%), cu o pondere de 3,7% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 8,5%;
  • Impozitele nete pe produs (+0,3%), cu o pondere de 8,5% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului lor cu 2,5%.
  • O contribuţie negativă la creşterea PIB a înregistrat-o  industria (-0,5%), cu o pondere de 23,6% la formarea PIB şi care a  înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 2,3%.

Din punct de vedere al utilizării, consumul final a avut o contribuţie de 4,9% la creşterea economiei, având o pondere de 85% în formarea PIB. Consumul populaţiei a avut cea mai mare contribuţie la creștere, de 4,5%.

  • cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 6,4%, contribuind cu +4,2% la creşterea PIB;
  • cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 3,7%, contribuind cu +0,3% la creşterea PIB;
  • cheltuiala pentru consumul final colectiv al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 3,9%, contribuind cu +0,4% la creşterea PIB;
  • O altă influenţă pozitivă a venit din zona de investiţii (formarea brută de capital fix), care a contribuit cu 2,4% la creşterea PIB, având o pondere de 20% la formarea lui.
  • În schimb, variaţia stocurilor a avut un impact negativ, de -4,2%, cu o pondere de 0,3% în formarea PIB.
  • Tot pe minus a fost şi exportul net, cu o contribuţie de -0,8%

Cheltuielile pentru consumul final al administrației publice reprezintă cheltuielile destinate acţiunilor de natură socio-culturală și cuprind de obicei: sănătate, învăţământ, cultură şi sport, acţiuni dedicate tineretului, protecţie socială.


***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Retragerea doctorului Cîrstoiu din cursa pentru primăria Capitalei arată nu

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: