Evoluția inflației, care a ”marcat” o creștere de aproape 8% an la an luna trecută, după un avans de aproape două puncte procentuale în octombrie față de septembrie, este îngrijorătoare, consideră economiștii contactați de CursDeGuvernare, care sunt de părere că dobânda de politică monetară ar fi trebuit majorată mai mult în ședința BNR de marți.
Cu atât mai mult cu cât băncile centrale din regiune par a duce o luptă mai intensă cu avansul prețurilor.
”Nivelul inflației din octombrie este foarte îngrijorător. Ne-a luat prin surprindere. Estimarea noastră era de 1-1,1% lună la lună, respectiv 7,1% an la an”, a comentat Ionuț Dumitru, economist-șef Raiffeisen Bank.
Alimentele s-au scumpit cu puțin peste 1% în doar o lună și cu peste 5% de la începutul anului. Combustibilii s-au scumpit cu 6,5% într-o singură lună și cu 23,5% de la începutul anului, reiese din datele publicate miercuri de Institutul Naționale de Statistică (INS). Per ansamblu, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 2,78% în ultima lună, respectiv cu 10,5% de la începutul anului, în vreme ce serviciile au consemnat scumpiri ceva mai modeste, de 0,4% lună la lună, respectiv 3,8% în 2021.
Scumpiri pe linie – pericolul efectelor de runda a doua
Dintre cele peste 70 de tipuri de mărfuri și servicii incluse de INS în coșul de inflație, doar patru au înregistrat scăderi de prețuri în octombrie față de luna anterioară. Este vorba despre citrice, săpun de rufe, transportul aerian și plata cazării în unitățile hoteliere.
Acest aspect îi îngrijorează pe economiști, ei avertizând că nu mai vorbim doar de scumpirea energiei, ci și de scumpirile pe care aceasta le-a antrenat.
”Sunt îngrijorătoare efectele de runda a doua (dincolo de scumpirea de la energie), faptul că vedem creșteri de prețuri pe linie, la aproape toate produsele”, a comentat Ionuț Dumitru.
Analistul financiar Dragoș Cabat avertizează că, scăpate de sub control, aceste scumpiri se pot transforma într-o spirală greu de oprit.
”În opinia sa, există riscul creării unei spirale pe măsură ce scumpirile vor determina sindicatele să ceară majorări de salarii, care la rândul lor ar putea antrena alte creșteri de prețuri. Această spirală nu este neaparat de neoprit, dar nu este nici benefică”, a declarat el pentru CursDeGuvernare.
Economistul-șef Raiffeisen susține la rândul său că inflația se află pe un trend foarte periculos, pentru 2022 anunțându-se multe necunoscute.
”Inflația este pe un trend foarte periculos. E posibil să stagneze în noiembrie, când începe perioada discounturilor, dar perspectivele nu sunt bune nici pentru 2022, în special din aprilie încolo (când vor fi eliminate compensările la energie, n.r.)”, a precizat el pentru CursDeGuvernare.
Dobânda de politică monetară: de la ”optim” la creșterea prea mică
În acest context, specialiștii apreciază drept insuficientă decizia Băncii Naționale a României (BNR) de marți de a majora dobânda-cheie cu doar 0,25 puncte procentuale, la 1,75%.
”Dobânda de politică monetară ar trebui să crească mai repede pentru că nivelul actual nu este de natură să reducă anticipațiile inflaționiste. Dobânzile ar trebui să crească mai repede și dacă ne uităm la ce se întâmplă în regiune. Cehia, care are o situație mult mai bună decât a noastră, a crescut dobânda cu 125 de puncte într-o singură ședință”, a comentat Ionuț Dumitru.
Într-un editorial publicat miercuri în Ziarul Financiar, de Adrian Vasilescu, consultant de strategie al BNR, argumentează că banca centrală a decis să majoreze dobânzile nu ca urmare a evoluției prețurilor la energie, ci pe fondul efectelor pe care acestea le-au avut asupra altor prețuri.
”De ce însă, începând din octombrie, a urcat în două etape dobânda, întâi de la 1,25 la 1,50 și acum la 1,75 la sută? Pentru că, deși principalele cauze continuă să fie tot electricitatea și gazele, acum influențele lor încep să fie resimțite în prețurile generale”, scrie Adrian Vasilescu.
În opinia lui Adrian Vasilescu, BNR aplică ”o strategie de politică monetară care nu lasă loc nici pentru relaxări inutile și nici pentru restricții inutile. Cu grijă, să nu sufoce economia și să nu pună în pericol stabilitatea financiară”, scrie consultantul BNR.
Întrebat în ce măsură o majorare mai mare a ratelor de dobândă ar fi afectat revenirea economiei României, Dragoș Cabat a punctat atât faptul că dobânzile sunt la niveluri foarte scăzute, de la care e loc de creștere, dar și că economia României crește într-un ritm foarte accelerat, de 7% în acest an, potrivit prognozelor. Această creștere însă se produce pe seama unor deficite, bugetare și de externe, în creștere.
”Aș prefera mai degrabă un ritm mai încet și mai sustenabil de creștere economică”, a declarat analistul financiar.
Urmărește-ne pe Google News
