Datoria publică a României a urcat în mai la 50% din PIB, respectiv 614,3 miliarde de lei, potrivit datelor publicate vineri de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Pragul, care impune luarea unor decizii de corecție, a mai fost atins și în primele două luni ale anului, oficiali guvernamentali dând asigurări că 2022 se va încheia cu un nivel de sub 50% din PIB.
În aprilie, datoria publică s-a situat la 49,2% din PIB, în creștere față de martie, când a fost de 48,4% din PIB. În ianuarie, datoria publică a României a atins nivelul de 50,2% din PIB, iar în februarie de 50,6% din PIB, scăderea din lunile următoare survenind și ca urmare a revizuirii în sus a Produsului Intern Brut.
Statul a împrumutat în primele cinci luni echivalentul a 50,6% din necesarul de finanțare din acest an, reiese din raportul MFP. Pe de altă parte, rectificarea bugetară prevede o majorare a deficitului bugetar cu circa 2,5 miliarde de lei, ceea ce ar urca necesarul de finanțare la circa 148,4 miliarde de lei.
Necesarul de finanțare reprezintă suma pe care Guvernul trebuie să o împrumute pentru a finanța deficitul bugetar dintr-un an (diferența dintre ce colectează statul și ce cheltuiește) și pentru a ”rostogoli” datoria publică (pentru a contracta noi împrumuturi prin care să le achite pe cele vechi care ajung la scadență).
Nivelul necesarului de finanțare este cu atât mai relevant cu cât inflația de două cifre a determina încheierea politicilor monetare relaxate și creșterea dobânzilor.
În primele cinci luni, Guvernul a plătit dobânzi în valoare de 10,5 miliarde de lei, 5,8 miliarde aferente împrumuturilor interne și 4,7 miliarde pentru creditele luate de pe piețele internaționale.
În perioada ianuarie-mai, statul a împrumutat echivalentul a 31,1 miliarde de lei prin emisiuni destinate investitorilor străini.
Depășirea bornei de 50% din PIB datorie publică atrage după sine o serie de consecințe, după cum reiese din Legea responsabilității fiscal-bugetare:
Mai exact, dacă aceasta se situează peste 50% din PIB, dar sub 55% din PIB:
- Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut;
- programul cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;
- măsurile cuprinse în program se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică.
O analiză recentă a Comisiei Europene avertiza că datoria publică a României ar putea crește semnificativ în următorul deceniu, până la un nivel de 73% din PIB în 2032.
”Această traiectorie a datoriei este sensibilă la posibile șocuri asupra indicatorilor fiscali, macroeconomici și financiari”, avertizează Comisia.
Prognoza CE mai prevede și o creștere treptată a necesarului de finanțare al României către nivelul de 15% din PIB (față de circa 10% în prezent).
***
