fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Reprezentanți ai mediului de business: 70% din economie continuă să meargă. Ce strategii au cei care au rămas în picioare

Companiile anticipează o scădere mediană de 30% a cifrei de afaceri din martie, respectiv o contracție de 40% a businessului în aprilie, potrivit unui sondaj… Mai mult

01.04.2020

La obiect

Un tablou: bolile infecțioase care omoară anual mii de români

3.659 români au murit din cauza bolilor infecțioase și parazitare în 2018 – anul pentru care există statistici complete. Unele din aceste afecțiuni au fost… Mai mult

31.03.2020

La obiect

Profitorii crizei: presiuni de creștere a prețului la energie, în ciuda scăderii prețului în piață

În timp ce prețurile la energie își continuă trendul de scădere semnificativă, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a modificat de trei ori… Mai mult

31.03.2020

Chestiunea

Cu ce cheltuieli de sănătate a intrat România, cu viteză, în criza Covid-19. Țara e pe primul loc în UE la mortalitatea din cauze tratabile

Diagnosticul sec pus în „State of Health in the EU”, România – Profilul Sănătății, apărut în noiembrie 2019 plasează țara noastră pe ultimul loc în… Mai mult

31.03.2020

Datoria guvernamentală a crescut cu 46% din 2015 încoace

de Marin Pana , 26.3.2020

Datoria administrației publice conform metodologiei UE (datoria guvernamentală) a României a fost la finalul lunii ianuarie 2020 de circa 392 miliarde lei sau 37,2% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Acest indicator economic, în creștere cu aproape 46% de la finele lui 2015 și până în luna ianuarie 2020, va constitui referința pentru punctul de plecare în criza COVID-19.

De remarcat că, deși a avut loc o creștere semnificativă în termeni nominali, ponderea în PIB a datoriei guvernamentale a scăzut din 2015 până în 2018, pentru a reveni la o valoare ceva mai ridicată în 2019, urmată de o creștere pronunțată în prima lună a anului curent.

Explicația este că ritmul împrumuturilor luate de autoritățile centrale și locale s-a situat până în 2018 sub cel al creșterii rezultatului economiei iar apoi a urcat peste posibilitățile date de avansul PIB din perspectiva păstrării datoriei la un nivel relativ redus. Iar asta ÎNAINTE de se declanșa criza coronavirus, care va determina, foarte probabil, o recesiune economică semnificativă.

Diferențele nominale între soldurile consemnate la finalul anilor prezentați de MF arată o accelerare importantă și nefirească a îndatorării, într-o perioadă de creștere economică robustă, în care ar fi trebuit să fim mult mai precauți și să nu marșăm pe deficite bugetare situate sistematic spre limita permisă de 3% din PIB, evoluție care a culminat cu cele -4,6% din 2019.

(Citiți și: ”Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE”)

De remarcat și contrastul între scăderea sistematică a datoriei publice la nivel local în termeni nominali, în pofida creșterii necesităților rezultate din descentralizarea unor servicii publice, și majorarea consemnată la nivel central. Faptul reflectă o concentrare a deciziei, care face mai subiectivă și mai dificilă acoperirea nevoilor care țin de specificul local.

Efectul creșterii datoriei

Inițial, stimularea cererii interne prin creșterile importante de venituri, situate cu mult peste avansul PIB, inclusiv pe calea creșterii stocului împrumuturilor administrației publice, a avut un efect de amplificare relativ ridicat, în conjunctura specială din 2017, când s-au manifestat deplin efectele combinate ale creșterilor de venituri și reducerilor de taxe.

În 2018 și, mai ales, în 2019 noile împrumuturi nu s-au mai corelat cu o creștere susținută a PIB ci dimpotrivă, rata de avans economic s-a diminuat în pofida acumulării rapide de noi obligații de plată. Cu observația că nu s-au înregistrat progrese pe axa strategică școli-spitale-autostrăzi, care să justifice sumele pe care le vom avea de achitat în plus pe termen tot mai lung.

Cât despre 2020, rezultatele urmau să fie și mai slabe, chiar fără problemele apărute din cauza pandemiei, dar va fi greu de separat influențele la finalul anului în curs între deciziile interne subiective anterioare crizei și cele obiective, luate sub imperiul situației de urgență.

De remarcat, în context, scăderea pronunțată a datoriei guvernamentale pe termen scurt, ceea ce a redus presiunea imediată asupra finanțelor publice (-40% în ianuarie 2020 față de decembrie 2015, după o tentativă eșuată de revenire în 2019). În schimb, ritmul de creștere al datoriei pe termen mediu și lung (+51%), de care depind dobânzile pe care le vom plăti pe o perioadă îndelungată, a fost mai mare decât cel per total (+46%).

Ar mai fi de subliniat o anumită deplasare a ponderilor către datoria internă, de o proporție aproximativ egală în 2015 spre un decalaj semnificativ în 2019, urmat de o revenire spre ponderi similare, după împrumuturile concentrate pe piața externă de la începutul acestui an.

Aparent dependența de exterior ar fi mai redusă decât acum cinci ani, dar ar trebui să reținem că peste trei sferturi din instituțiile bancare interne sunt cu capital străin. Expunerea lor pe titluri de stat este printre cele mai mari din UE iar apetența pentru finanțarea afacerilor derulate la noi este relativ redusă, tot prin comparație cu uzanțele europene.

În fine, din perspectiva valutelor în care este contractată datoria publică, trebuie semnalată o evoluție pozitivă în termeni procentuali, având în vedere că obligațiile de plată pot fi în altă valută decât leul, în care se fac plățile către bugetul de stat. Astfel, ponderea în lei a urcat de la circa 46% spre 50% (după 52% la finele lui 2019), în timp ce s-au diminuat ponderile în euro (de la 44% la 42%) și dolari SUA (de la 10% la 7,6%).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.3.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Bilanț coronavirus, vineri: 265 de cazuri noi în ultimele 24 de ore

Vladimir Ionescu

Până astăzi, 10 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 5.467 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus), anunță Grupul de… Mai mult

Stiri

Peste 150.000 de persoane fizice şi 10.000 de companii au solicitat până în prezent amânarea plăţii ratelor la credite

Vladimir Ionescu

Peste 150.000 de persoane fizice şi aproximativ 10.000 de companii au solicitat până în prezent amânarea plăţii ratelor la credite, termenul limită pentru depunerea cererilor… Mai mult

Stiri

Simulările Evaluării Naţionale şi Bacalaureatului au fost anulate

Vladimir Ionescu

Ordinul ministrului Educaţiei privind suspendarea organizării şi desfăşurării Evaluării Naţionale la finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a, a simulării Evaluării Naţionale pentru… Mai mult

Stiri

Agenția Națională pentru Pescuit cere clarificarea Ordonanței militare 8, nu este permis pescuitul în perioadă de prohibiție

Victor Bratu

Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură urmează să solicite modificarea Ordonanței militare 8, emise joi seara, care permite în prezent desfășurarea activităților de pescuit comercial.… Mai mult

Stiri

Rating suveran România: Sezonul de primăvară începe cu evaluarea Moody’s, în 24 aprilie. Urmează Fitch și S&P

Adrian N Ionescu

România va trece în această primăvară prin trei încercări privind evaluarea sănătății sale financiare, trei agenții de rating urmând să-și publice evaluările în următoarele trei… Mai mult

Stiri

8 curse charter cu muncitori sezonieri pentru Germania au fost anulate. Motivul oficial: lipsește un aviz

Razvan Diaconu

Două zboruri charter cu muncitori sezonieri cu destinaţia Germania urmeau să decoleze vineri de pe Aeroportul din Iaşi. Acestea au fost anulate, potrivit directorului Aeroportului… Mai mult

Stiri

Managerul Spitalului județean Neamț a fost demis

Vladimir Ionescu

Managerul interimar al Spitalului Județean din Piatra Neamț, Florin Apostoae, a fost demis de ministrul Sănătății, Nelu Tătaru (foto), care merge vineri în control în… Mai mult