sâmbătă

20 iulie, 2024

25 iunie, 2024

Comisia Europeană a inclus cinci state din Europa Centrală și de Est (ECE) pe lista țărilor membre care depășesc limita de 3% în cazul deficitului bugetar în 2023 sau 2024.

Prezența României nu e o surpriză, țara noastră încadrându-se în procedura de deficit excesiv încă din 2019, înainte de pandemie, și numai criza exsinsă în UE a oprit măsurile are se iau în stfel de situații.

Problema este, însă, faptul că avansul economic printre cele mai mari din UE, precum și o creștere spectaculoasă a consumului stau pe nisipurile mișcătoare ale dezechilibrelor macroeconomice periculoase: spre deosebire de celelalte state, România are așa numitele deficit gemene – foarte mari – cea ce o face vulnerbilă la tot ce se petrece pe piața externă.


Potrivit Comisiei, se prognozează că Polonia, Ungaria și Slovacia vor încălca regula și în acest an la deficitul bugetar.

România se află deja în procedura de deficit excesiv încă din 2020. De altfel, România și Ungaria se confruntă cu cele mai mari deficte bugetare nu doar din ECE ci din întreaga UE. În cazul României, nici pentru acest an nu se așteaptă o diminuare a deficitului.

Ungaria e un caz special: ea a intrat în această situație în ultimii 3 ani, când controversele cu Bruxelles-ul privind statul de drept i-au tăiat masiv din fondurile europene.

În schimb, se preconizează că Cehia își va reduce deficitul la 2,4% din PIB până în 2024, iar Slovenia urmează să depășească pragul abia în acest an. Atunci când se evaluează o țară, sunt luați în considerare mai mulți „factori relevanți”, care pot ajuta la evitarea procedurii de deficit excesiv (PDE).


Cehia a scăpat de EDP din cauza datoriei sale sub 60%, a unei perspective fiscale promițătoare pentru anul în curs și a măsurilor de consolidare în valoare de 1,5% din PIB.

Slovenia a evitat, de asemenea, PDE, deficitul estimat că va scădea sub 3% în 2025 și până la 1,9% din PIB până în 2027.

Cu toate acestea, Polonia, Slovacia și Ungaria au fost propuse să intre în procedură. Analiza sustenabilității datoriilor în aceste țări indică riscuri semnificative pe termen mediu.

Cheltuielile pentru apărare, un „factor relevant”, nu au ajutat Polonia, iar eforturile de consolidare din aceste națiuni au fost considerate insuficiente de Comisia Europeană.

Comisarul pentru Economie al UE, Paolo Gentilioni, a explicat că în cazul Cehiei depășirile sunt „temporare” și că există „factori relevanți în general” pentru Estonia, ale cărei cheltuieli considerabile de apărare au jucat un rol cheie în evaluarea comisiei asupra poziției sale fiscale.

Particularitatea României: ”deficitele gemene”

Situația României este cea mai dificilă din regiune, deoarece se confruntă, pe lângă deficitul bugtar, și cu un deficit uriaș al balanței de plăți, generat în principal de valoarea importurilor care depășește cu mult valoarea exporturilor. Astfel, în 2023, deficitul balanței de plăți a fost de 22,6 mld euro, ceea ce reprezintă aproximativ 7% din PIB, în condițiile în care nivelul considerat de alarmă este de 4% din PIB.

Polonia, de exemplu, care riscă să fie inclusă în procedura de deficit bugetar excesiv, a înregistrat anul trecut un excedent al balanței de plăți de aproape 12 miliarde de euro.

În cazul României, deficitul balanței de plăți se va menține și în acest an, după primul trimestru deficitul balanței comerciale urcând deja la 6,7 mld euro: creștem din consumul de import, plătit cu datorie.

Datoria publică a României urcă în ritm alert, trecând după primul trimestru din 2024 de 50% din PIB. Spațiul fiscal se reduce rapid, acoperirea deficitelor prin creșterea datoriei fiind tot mai dificilă în acest ritm.

Cele mai reduse venituri bugetare din UE

România are cele mai reduse venituri la buget din UE. În procedura de deficit excesiv, Comisia Europeană va cere creșterea încasărilor bugetare, care sunt cu 5 puncte procentuale mai mici decât Ungaria cu care avem deficite publice asemănătoare.

În concluzie, datele statistice arată că economia românească necesită reforme structurale, creșterea economică și consumul sprijinindu-se pe dezechilibre care mai devreme sau mai târziu se vor plăti.

(Citiți și: ”Comisia coboară din pod procedura de deficit excesiv: Franța intră pe listă alături de alte 6 state, se reactivează dosarul României”)

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Sâmbătă seară ne-a trecut tuturor – nu numai lui Donald

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: